România se află la coada clasamentului în ceea ce privește alfabetizarea mediatică, potrivit unui index realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă din Sofia/Bulgaria.
Românii se clasează pe locul 28 din 35 de țări analizate în Europa, semn că sunt mult mai predispuși la fenomenul fake-news și au o înțelegere limitată a informațiilor pe care le primesc.
Finlanda (1), Danemarca (2), Estonia (3), Suedia (4) și Irlanda (5) se află în fruntea indicelui de alfabetizare media pentru 2021. Aceste țări au cel mai mare potențial de a rezista impactului negativ al știrilor false și al dezinformării datorită calității educației, mass-mediei gratuite și a încrederii ridicate în rândul oamenilor. Ca și în anii precedenți, Finlanda rămâne pe locul 1 în rândul celor 35 de țări europene incluse în index.
În calcularea indicelui din România, autorii studiului s-au bazat pe rapoartele Freedom House și Reporteri fără Frontiere privind libertatea presei, pe rezultatele testelor PISA, numărul de persoane cu studii superioare și încrederea pe care o are populația în presă.
Țările aflate în partea de jos a clasamentului sunt Macedonia de Nord (35), Bosnia și Herțegovina (34), Albania (33), Muntenegru (32) și Turcia (31). Aceste țări au un potențial redus de a face față efectelor știrilor false și a dezinformării, în principal din cauza valorilor scăzute înregistrate la capitolele: libertatea presei și educație, potrivit Romania.europalibera.org..
Indicele evaluează potențialul de rezistență la știri false în 35 de țări europene, utilizând indicatori pentru libertatea mass-media, educație și încredere oamenilor. Deoarece indicatorii au o importanță diferită, li se atribuie o pondere diferită în studiu.
Indicatorii libertății mass-media au cea mai mare pondere (Freedom House și Reporteri fără frontiere), împreună cu indicatorii educației (PISA), alfabetizarea la citire având cea mai mare pondere între ei. Indicatorul e-participării (ONU) și încrederea în oameni (Eurostat) au o pondere mai mică în raport cu ceilalți indicatori.
Prin comparație între edițiile dintre 2017 și 2021 ale indexului, cea mai mare îmbunătățire generală este înregistrată de Estonia, Suedia și Irlanda, care oricum sunt clasate în partea de sus a clasamentului, ocupând locurile 3, 4 și 5 în indicele 2021.
Deteriorarea generală atât a scorurilor, cât și a clasamentului de-a lungul anilor se înregistrează în cazurile Letoniei (locul 20 în 2021), Sloveniei (locul 14 în 2021) și Bosniei și Herțegovei (locul 34 în 2021), scădere ce a venit la pachet cu înrăutățirea punctajelor din fiecare criteriu analizat.
Cele mai performante state sunt situate în nord-vestul Europei, iar țările cu cele mai slabe performanțe sunt situate în partea de sud-est a continentului.
Această ediție a indicelui vine la momentul unei duble crize, pandemia Covid-19 care a agravat fenomenul numit infodemie – potopul de știri false și dezinformare pe fondul prea multor informații despre pandemie.
Marin Lessenski, autorul raportului, a spus că „infodemia a creat o criză de încredere, erodând încrederea populației în instituțiile medicale și științifice, care au fost primele care au răspuns la criza sănătății, precum și criza de încredere în guvernele care sunt nevoite să conducă și să gestioneze răspunsul la o criză din ce în ce mai cuprinzătoare – sănătate, social și economic.”
Raportul recomandă educația drept un ”vaccin” pentru dezvoltarea capacității optime pentru abordarea știrilor false, ”vaccin” care să ofere rezistență împotriva celor mai grave cazuri de știri false și post-adevăr. Abordarea știrilor false și a dezinformării ar reduce încrâncenarea dezbaterilor politice și sociale și ar îmbunătăți încrederea în societate.
