Premierul Cioloș a subliniat, de asemenea, importanța zonei Marii Negre pentru România, cât și în general pentru NATO. România dorește aici o prezență activă a NATO și a luat deja inițiativa pentru a întări cooperarea cu țările partenere NATO și vecine, cu Bulgaria și Turcia, și speră că această colaborare să se transforme în una multinațională, cu o prezență și a altor parteneri NATO, prin rotație. Acest tip de abordare s-a bucurat de sprijinul secretarului general al NATO. Jens Stoltenberg a subliniat, la rândul său, că România este un membru foarte apreciat al alianței, care contribuie în mod activ la misiunile NATO din Afganistan și Kosovo, la securitatea Mării Negre și își oferă susținerea pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina în ceea ce privește construcția capacităților de apărare. NATO contează pe România și România poate conta pe NATO, a spus Jens Stoltenberg.
Principalele teme ale discuțiilor purtate de premierul Dacian Cioloș cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, au vizat absorbția fondurilor europene și conținutul declarației cu care s-a încheiat reuniunea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, din 7 martie, la care a fost invitat și premierul turc, Ahmet Davutoglu. În urma turneului efectuat recent în Balcani și Turcia de președintele Consiliului European, Donald Tusk, premierul turc a venit la Bruxelles cu o propunere menită să descurajeze complet migrația ilegală, să conducă la un control al migrației la frontieră și la posibilitatea de a gestiona apoi doar migrația legală. Concret, Turcia ar urma să preia toți migranții ilegali care au trecut de frontiera în Grecia, iar pentru fiecare alt migrant sirian preluat, Turcia ar urma să trimită în raport de 1 la 1 migranți legali spre Uniunea Europeană. Dincolo de această readmisie legală a unei părți din migranți, partea turcă așteaptă, în schimb, de la Uniunea Europeană și o susținere financiară mai consistentă, peste cele 3 miliarde de euro deja promise, precum și accelerarea pregătirii pentru aderare la Uniunea Europeană și a procesului de liberalizare a regimului de vize, a explicat prim-ministrul Dacian Cioloș după reuniune.
Cioloș: ”Să nu ne mai simțim rupți unii de alții, să nu mai avem viziuni diferite unii față de ceilalți”
Vizita oficială a premierului Dacian Cioloș la Bruxelles s-a încheiat cu o întâlnire cu reprezentanții comunității de români din Belgia, prilej cu care a susținut necesitatea unei mai bune valorificări în țară a experienței comunităților de români din străinătate, prin schimburi de experiență la nivelul comunităților locale, dar și în plan economic.
Premierul a vorbit despre nevoia unei schimbări reciproce în ceea ce privește atitudinea pe care românii de acasă și cei din diaspora o au unii față de ceilalți. Este virba despre o potențare și valorificare reciprocă a potențialului: ”Să facem în așa fel încât să nu ne mai simțim rupți unii de alții, să nu mai avem viziuni diferite unii față de ceilalți”, a explicat prim-ministrul.
Acesta a vorbit despre oportunitatea pe care o reprezintă fondurile de coeziune pentru românii care vor să se repatrieze, dând asigurări că în perioada următoare, cu sprijinul DRP și al Ministerului Fondurilor Europene, vor pune la dispoziția celor interesați informații care să le ușureze accesarea acestor resurse pentru deschiderea unei afaceri în țară sau pentru relocare.
De asemenea, Cioloș a cerut reprezentanților comunității românești din Belgia să formuleze sugestii și propuneri în legătură cu modalitatea în care poate fi îmbunătățită relația pe care o au cu autoritățile din țară, dând asigurări că nu este vorba despre o invitație formală.