În data de 4 aprilie, timp de două ore, ministrul pentru Românii de Pretutideni, Andreea Păstârnac, a avut loc o întrevedere cu reprezentanți ai Congresului Românilor din Serbia (CRS), prilej cu care au fost dezbătute și problemele românilor din Timoc, dar și găsirea unor soluții pentru colaborarea dintre organizațiile românești din Serbia cu instituțiile de la București, în special cu ministerul pe care îl conduce Andreea Păstârnac, au anunțat reprezentanții CRS, la Palatul Parlamentului, în cadrul unei conferințe de presă organizată de Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a Camerei Deputaților.Delegația sosită la București, formată din președintele Partidului Neamului Românesc, dr. Predrag Balașevici, președintele Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin, Dușan Pârvulovici, și președintele Asociației pentru Cultura Românilor – Vlahilor din Serbia – „Ariadnae Filum”,Zavișa Jurj, și-au exprimat dorința ca, în viitor, lucrurile se schimbe în privința comunității românești din Serbia și au afirmat că așteaptă cu mare interes vizita premierului Sorin Grindeanu în Serbia pentru a discuta problemele comunității, care ”necesită soluționări cât mai rapide”.
La conferința de presă „Românii din Serbia, față în față cu autoritățile statului român”, cei trei reprezentanți din Serbia i-au avut alături pe deputații Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, și Matei Dobroviei, vicepreședintele Comisiei, prilej pentru a reaminti presiunile autorităților sârbești asupra românior din Timoc.
Dușan Pârvulovici a salutat faptul că, vizita delegației parlamentare în Serbia s-a finalizat cu un raport ale cărui concluzii se suprapun cu cele formulate de CRS.
În context, deputatul Dobrovie a reiterat faptul că România așteaptă cu interes deblocarea Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbești privind minoritățile, prin numirea unui co-președinte din partea Serbiei, precum și faptul că în prezent se discută o nouă Strategie referitoare la românii de pretutindeni, aferentă perioadei 2017-2020. Potrivit parlamentarului, acesta este un moment foarte bun ca asociațiile să contribuie cu idei la noua strategie, pentru a nu rămâne un simplu document formal, nepus în practică.
Invitații au specificat încă o dată nevoia de implicare a autorităților din România, dat fiind faptul ca Serbia și România au semnat în 2012, la Bruxelles, un protocol prin care Serbia s-a angajat să respecte drepturile minorității românești.
