Românii cred că trebuie să avem cele mai bune relații de prietenie cu SUA, Germania și Rusia
Prima ediție a ”Barometrului de securitate energetică” din România, realizată de INSCOP Research la comanda Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și a Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) a fost lansată la 20 septembrie a.c. la sala Enescu de la hotelul Hilton din București.
Este vorba despre un instrument anual care își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale.
Rezultatele studiului arată că trei sferturi dintre români (74,9%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 17,4% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 7,7% nu știu sau nu răspund.
Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%. Clasamentul încrederii este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și Uniunea Europeana cu 51,4%. Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români. Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.
Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund.
Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsă de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliană (produsă de vânt), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deșeurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea cărbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11% energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.
61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrică este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.
La întrebarea „Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării și 6,2% confortul personal.
În ceea ce privește comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievați declară că reduc sau opresc întotdeauna căldura în timpul sezonului rece (când pleacă de acasă), 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodată.
62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, în timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu știu sau nu răspund. Atunci când este invocată posibilitatea scăderii investițiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra producției de gaze, dezacordul față de OUG 114 este de 66,8%.
Majoritatea respondenților consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: creșterea facturilor la gaze și electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investițiilor din sectorul energetic (54,8%).
În contextul în care în largul țărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenți sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răspund. În opinia celor intervievați, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la prețuri bune pentru populație (37% dintre respondenți aleg această variantă), câștigarea independenței energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei românești (16,5%), obținerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătățirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievați consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menționează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund.
Întrebați cine cred că va avea de câștigat dacă gazele descoperite în Mărea Negră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenți menționează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răspunsuri.
În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavoda ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte țări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.
58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.
Chestionați cu privire la cazul ipotetic în care România ar produce mai mult gaz decât consumă, 54,5% dintre cei intervievați consideră că surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite, în timp ce 40% sunt de părere că surplusul de gaz ar trebui vândut la export. 5,5% nu știu sau nu răspund.
90,6% dintre respondenți apreciază că este important și foarte important ca România să dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievați consideră că este important și foarte important ca țara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației. 85,8% dintre români sunt de părere că este important și foarte important ca țara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% consideră că este important și foarte important ca România să exporte energie electrică.
La întrebarea deschisă (răspunsuri spontane) privind țările cu care România ar trebui să păstreze cele mai bune și apropiate relații de prietenie primul loc se situează pe SUA cu 28,7% dintre opțiuni, urmate de Germania, cu 14,9% și de Rusia cu 14,1%. Urmează Franța (4,5%), Canada (3,2%), China (3%), Marea Britanie (3%), Italia (2,6%), Ungaria (2,4%), Toate (2,1%), Moldova (1,7%), Uniunea Europeană (1,7%) și Spania (1,5%). 5,4% au indicat alte țări. 11,2% reprezintă non-răspunsuri. Statele Uniunii Europene și mențiunea „Uniunea Europeană” totalizează 30,6% dintre opțiuni.
În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile.
61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie, iar 7,7% nu știu sau nu răspund. 77,3% dintre respondenți sunt de părere că România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre, 15,9% sunt de părere contrarie, iar 6,8% nu știu sau nu răspund.
În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.
65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund. Un procent de 64,7 dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.
42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.