Marius Ionel Ioan, românul care lucrează în Camera Deputaților a Parlamentului spaniol, spune că în noiembrie 2014 „România a fost un exemplu de democrație pentru spanioli”.
Anul trecut a fost singurul român care a participat la alegerile europarlamentare, pe lista Partidului Popular spaniol. Într-un interviu pentru Timp Românesc, el vorbește despre integrarea românilor în societatea spaniolă, despre modalitățile prin care sunt păstrate și duse mai departe tradițiile românești, despre nevoile comunității românești din Spania, votul prin corespondență și organizarea Congresului Româniloor de Pretutindeni.
Timp Românesc: Sunteți consilier în Parlamentul spaniol, iar anul trecut chiar ați îndrăznit să candidați la alegerile europarlamentare pe lista unui partid spaniol. Putem spune, că sunteți unul dintre românii care au reușit, care au avut succes în societatea spaniolă. Ce v-a motivat spre acest succes?
Marius Ionel Ioan: Plecarea mea în Spania a început în mediul academic. Am studiat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi am plecat cu o bursă Erasmus la Unversitatea din Salamanca, unde am studiat un an. Mi-a plăcut foarte mult şi m-am înscris la un doctorat în Ştiinţe Politice. Mă interesa foarte mult comparaţia între America Latină şi Europa de Est pentru că era o noutate despre care nu aveam suficiente date. După cinci ani m-am mutat la Madrid, unde am primit oferta să lucrez pentru comunitatea românilor din Madrid. A foarte un moment importat pentru mine, pentru că se demonstra interesul autorităţilor spaniole faţă de comunitatea românească.
În 2007 România intrase în Uniunea Europeană şi era perioada în care nu foarte mulţi români erau rezidenţi cu forme legale. Astfel, autorităţile din Spania au reacţionat rapid și au înțeles că trebuie să facă ceva pentru integrarea românilor. Iar un român în echipa funcţiunarilor spanioli era un pas important. Nu întotdeauna ai şansa să lucrezi în interiorul unei administraţii spaniole pentru proprii concetăţeni. Doreau să cunoască problemele şi nevoile românilor pentru a găsi soluţii. Din acel moment autorităţile spaniole s-au preocupat tot timpul de soarta românilor din Spania şi au încercat să promoveze lideri români în interiorul comunităţii.
T.R: În cei patru ani ca director de imigraţie aţi intrat în contact direct cu românii din Spania. Aveți date chiar din interiorul comunității astfel încât să puteți formula și concluzii legate de principalele lor probleme şi necesităţi.
M.I.I.: Românii s-au integrat foarte bine în societatea spaniolă şi n-aş face o diferenţiere între nevoile şi problemele lor şi cele ale cetăţenilor spanioli. În present, românii şi spaniolii au aceeaşi problem – o foarte mare rată a șomajului. Spania a trecut printr-o criză economică foarte grea, mulţi au crezut că va ajunge o nouă Grecie. Au fot momente decisive şi pentru români. Unii s-au întors acasă şi s-au reîntors în Spania, alţii au rămas de la început. În acest moment, Spania şi Germania sunt singrele ţări din zona Euro care sunt în creştere economică.
T.R.: Cum aţi menţinut o relaţie strânsă cu românii din Spania de-a lungul timpului?
M.I.I: Din momentul în care am renunţat la viaţa academică am avut contactul imediat şi direct cu comunitatea de români. Tot timpul am încercat să preiau problemele lor şi să le comunic mai departe, fiind un fel de intermediar între ei şi autorităţile spaniole, am încercat să creez un flux de informaţie, ceea ce nu este uşor, însă este necesar. Este important ca autorităţile să ştie care sunt problemele românilor, dar şi ca cetăţenii români să ştie ce drepturi au, cum pot să obţină o bursă, un act sau orice au nvoie.
În relaţia strânsă cu cetăţenii români m-a ajutat şi biserica, fiind un punct de reuniune foarte important pentru românii din toată lumea, dar în Spania funcţionează foarte bine. Poate funcţionarea asociaţiilor româneşti ar trebui să se îmbunătăţească un pic.
T.R: Cât de importantă este relaţia cu Biserica pentru românii din străinătate?
M.I.I.: Relaţia cu Biserica este foarte importantă pentru români. Dumincă de duminică românii participă în număr mare la slujbe. Am detectat această problem încă din 2007. Oamenii îmi spuneau că nu au o biserică la care să meargă. Erau nevoiţi să meargă în alte oraşe şi zone. Am contribuit la bazele unei biserici ortodoxe, pentru că în Torejon de Ardos nu exista o biserică ortodoxă română. Eram o comunitate de 10.000 de români şi nu aveam un lăcaş de cult.
Acesta a fost unul dintre primele demersuri pe are le-am făcut şi funcţionează în continuare foarte bine. Biserica are o relaţie excelentă cu autorităţile locale, iar preotul este o persoană deosebită.
T.R: Prezența dvs. într-o funcție de consilier în Parlamentul spaniol arată că românii au posibilitatea de a se implica în viața politică a societății în care trăiesc. Credeți că este momentul ca și alți români să participe mai activ în viaţa politică din Spania?
M.I.I.: Autorităţile spaniole au reacţionat rapid atunci când s-a pus problema reformelor de integrare a românilor în societatea spaniolă, ne-au primit în sânul lor. Pe măsură ce trece timpul românii sunt din ce în ce mai interesaţi de politica din Spania.
Cred că este şi rândul românilor să reacţioneze, iar acest lucru se vede. Pe 24 mai vor fi alegeri locale din Spania, iar pe liste s-au înscris foarte mulţi români la vot. Este un lucru important. Faptul că s-au înscris denotă că sunt interesaţi, că măsurile pe care le ia fiecare primar îi afectează direct, pentru că acolo sunt cu toţii plătitori de taxe. Consider că aşa este cel mai bine, să participi activ în viaţa politică a ţării care te-a adoptat. Sperăm să avem reprezentanţi români şi pe listele de consilieri ale diverselor partide politice.
T.R.: Ași menționat nevoia ca activitatea asociațiilor românești să se îmbunătățească. La ce v-ați referit? Cât de implicate sunt asociaţiile româneşti în viaţa comunităţii din Spania?
M.I.I.: Sunt asociaţii care funcţionează foarte bine, care au subvenţii din Spania, locale sau regionale, care se dedică trup şi suflet pentru a face activităţi, pentru păstrarea identităţii culturale, de Ziua Naţională, ţin cursuri de limbă română şi tot felul de festivităţi în care sunt arătate tradiţiile româneşti. Românii sunt deshişi pentru astfel de activităţi, însă funcţionează mult mai bine cu subvenţiile din Spania, decât cu subvenţiile din România.
În Spania primează criteriul performanţei în care proiecte sunt prezentate liber, iar cele cu performanţă şi justificare a ultimului ban sunt selectate. Asociaţiile care prezintă şi calitate au şanse la continuitate. Acest lucru trebuie implementat şi la noi, Departamentul trebuie să vadă efectul proiectelor, câţi români sunt implicaţi, câţi au participat la evenimente ş.a.m.d. Sunt de părere că organizațiile care fac mai puțin zgomot funcționează mai bine decât cele mai gălăgioase.
T.R.: Care este situația limbii române în școlie din Spania?
M.I.I.: Limba română nu este inclusă în programele școlare spaniole, dar se predă în afara cursurilor. S-a implementat și un proiect de către Guvernul României, acum câțiva ani, și este unul dintre puținele care funcționează bine. Cred că ar trebui multiplicat. Am stat de vorbă și cu câteva din profesoare care predau aceste cursuri și sunt mulțumite.
În ceea ce privește predarea limbii române în Spania, o contribuție importantă o au și bisericile românești, pentru că se ocupă de păstrarea limbii române și a culturii românești prin astfel de cursuri. Subliniez că biserica are un rol important în pastrarea tradiției și limbii române. Pe unde proiectul Guvernului nu ajunge să fie implementat, aceste cursuri sunt complementare și ajută la predarea limbii române. Orice sprijin din țară este bine primit.
T.R.: Cum este păstrată identitatea românească şi ce paşi trebuie urmaţi pentru continuitatea ei?
M.I.I: Cred că România ar trebui să se implice mai mult şi mă refer la Guvern, la Preşedenţie. Ducem lipsă de politici concrete din partea Guvernului, un minister al românilor de pretutindeni cu atribuţii depline ar fi necesar, nu doar un departament. Departamentul ar trebui să facă mai mult, să fie mai atent la problemele românilor din afara graniţelor şi să includă dialogul cu societatea civilă, neexcluzând chiar filialele de diaspora ale partidelor politice, care cunosc realitatea.
Liantul dintre români şi spanioli ar trebui implementat şi de România pentru că românii au alte necesităţi, poate copiii au nevoie de ore de limba română sau alţii vin acasă și au nevoie de reintegrare. Guvernul trebuie să asculte, să ia notiţe şi să implementeze politicile respective. Impesia este că deciziile se iau la Bucureşti şi pe noi nu ne iau în considerare, ar trebui schimbată ideile acestea.
T.R.: Una dintre problemele care au agitat foarte mult spiritele în comunitățile de români din afara granițelor a fost cea a votului de la sfârșitul anului trecut. Foarte mult s-a insistat pe creșterea numărului de secții de vot în străinătate. Aceasta este soluția?
M.I.I.: Bineînţeles, s-a văzut participarea la vot în noiembrie 2014. Noi am avut dorinţa aceasta şi mulţi ne-au spus că vor ieşi la vot şi am anunţat acest lucru, am solicitat mărirea numărului secţiilor de votare până în ultimul moment, dar nu s-a întâmplat nimic. Este doar un exemplu că autorităţile din România nu prea ascultă ce spunem noi şi asta trebuie schimbat.
T.R.: Cât de necesară este introducerea votului prin corespondență?
M.I.I.: Votul prin corespondență este foarte important pentru românii din străinătate. De exemplu, după votul din 2014, foarte multe voci și inițiative au promovat votul prin corespondență, pentru că despre el se vorbește de ceva timp, iar acum este momentul oportun de a introduce această modalitate de vot. De aici și inițiativa noastră de a prelua această cererea de la românii din străinătate și de a o duce spre concretizare.
Urmează să vedem dacă se va aproba și sper să fie așa. Beneficiul votului prin corespondență este faptul că e complementar votului în urnă. Pe românii din străinătate îi interesează ceea ce se întâmplă în țară. În ceea ce privește Spania distanțele între secții de vot sunt foarte mari, românii ajung cu greu să voteze și atunci nu se pot face sute de secții de vot, deși ar fi ideal. Trebuie să se ofere posibilitatea de acces la votul prin corespondență.
T.R.: În această perioadă se lucrează la metodologia pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Care credeți că sunt criteriile pe care ar trebuie să se facă selectarea reprezentanţilor comunităților care vor participa la eveniment?
M.I.I.: Vorbim despre acelaşi lucru, românii din străinătate nu au fost consultaţi. Ceea ce au auzit despre acest Congres este numai despre neînţelegeri şi scandal. La români nu a ajuns partea importantă a problemei, ci ecoul. Lucrurile trebuie organizate bine de Parlament, prin cele două comisii parlamentare, care să colaboreze cu Guvernul. Trebuie să se ţină seama şi de vocea celor din străinătatea că sunt asociaţii, cetăţeni sau orice organizaţie.
Trebuia să existe consultări, pentru că vorbim de un eveniment de amploare, foarte important. Normele încă nu sunt clare, selecţia nu este clară, nu este nimic clar şi sunt multe păreri. Consider că trebuie făcute propuneri şi cea care are majoritate, pentru că nu va fi unanimitate, trebuie adoptată transparent. E dificil să ajungi la o decizie unanimă. Un eveniment atât de important trebuie organizat bine şi în timp.
T.R.: Care sunt următoarele acțiuni pe care le aveți în vedere în sprijinul comunității românești?
M.I.I.: Mă interesează să consolidăm organizația noastră în Spania, să continuăm să luptăm pentru integrarea românilor, în luna mai sunt alegeri locale și sper că vom avea reprezentanți ai românilor pe listele electorale și să încercăm, pas cu pas, să schimbăm imaginea românilor. Din cauza câtorva cazuri izolate, românii muncitori și serioși au de suferit. Important este ca liderii comunității românești să fie liantul între autoritățile spaniole și cele române.
Cred că suntem într-o nouă etapă, iar spaniolii au fost impresionați de puterea noastră de a ieși la vot în 2014. În acel moment, România a fost un exemplu de democrație pentru spanioli și acest lucru este important și pentru noi. Am arătat că ne pasă și că românii se implică. În beneficiul românilor din străinătate este foarte important ca președintele, Guvernul, parlamentarii să vină să vorbească cu românii și cu autoritățile pentru că la nivel bilateral se pot obține foarte multe beneficii în spijinul comunității românești. (Interviu realizat de Lavinia Tănase)