Rusia nu a reușit să convingă Consiliul de Securitate al ONU să ceară o anchetă independentă cu privire la sabotarea, în septembrie 2022, a gazoductului Nord Stream din Marea Baltică.
În favoarea proiectului de rezoluție prezentta de Federația Rusă au votat doar trei membri ai Consiliului – Rusia, China și Brazilia, ceilalți membri s-au abținut. Pentru a fi adoptată, o rezoluție are nevoie de cel puțin nouă voturi pentru și niciun veto din partea Rusiei, Chinei, Franței, Statelor Unite sau Regatului Unit.
Luna trecută, cu doar câteva zile înainte de aniversarea invaziei sale în Ucraina, Rusia a propus proiectul de rezoluție.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat înaintea votului că „fără o investigație internațională obiectivă și transparentă, adevărul nu va fi descoperit cu privire la ceea ce s-a întâmplat”.
Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate care s-au abținut luni au spus că au făcut-o pentru că investigațiile naționale ar trebui să aibă voie să se încheie înainte de a lua în considerare dacă este nevoie de vreo acțiune la ONU.
Rusia s-a plâns că nu a fost ținută la curent cu investigațiile naționale în curs. Moscova a susținut, fără a furniza dovezi, că Occidentul a fost în spatele exploziilor, acuzațiile fiind respinse de Robert Wood, ambasadorul adjunct al SUA la ONU. El a acuzat Rusia că încearcă să „discrediteze munca investigațiilor naționale în desfășurare și să prejudicieze orice concluzii la care ajung și care nu se potrivesc cu narațiunea predeterminată și politică a Rusiei”.
Exploziile conductei au avut loc în zonele economice exclusive din Suedia și Danemarca. Luna trecută, Suedia, Danemarca și Germania au anunțat că propriile investigații sunt încă în desfășurare și că Rusia a fost informată.
Într-o scrisoare comună adresată Consiliului de Securitate, ei au spus că daunele au fost cauzate de „explozii puternice datorate sabotajului”. SUA și NATO au numit, de asemenea, incidentul „un act de sabotaj”.
