Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit aseară la vârsta de 91 de ani, a anunțat Spitalul Clinic Central, potrivit RIA/Novosti.
Ultim lider al Uniunii Sovietice, din 1985 până în 1991, Gorbaciov a încheiat acorduri de reducere a stocurilor de arme cu Statele Unite și parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier, care divizase Europa de la Al Doilea Război Mondial.
Când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă în 1989, el s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 șDar protestele au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice. Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină colapsul.
Când a devenit secretar general al Partidului Comunist, în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.
Politica sa de „glasnost” – Deschiderea – a permis o critică de neconceput până la acel moment la adresa partidului și a statului, și i-a încurajat pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice.
„Am început aceste reforme și stelele mele călăuzitoare au fost libertatea și democrația, fără vărsare de sânge. Așa oamenii ar înceta să mai fie o turmă condusă de un păstor. Vor deveni cetățeni”, a declarat el mai târziu, potrivit CNN.
Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele pe care le-au declanșat reformele sale.
După ce l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat publicației de știri a forțelor armate Zvezda: ”Ne-a dat tuturor libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”.
Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Mihail Gorbaciov va fi înmormântat în cimitirul Novodevichy din Moscova, alături de soția sa, Raisa, care a murit în 1999, notează Tass, care citează o sursă apropiată familiei.
Biografie și ascensiune politică
Gorbaciov s-a născut într-o familie de țărani, pe 2 martie 1931, lângă Stavropol. În paralel cu școala a lucrat la câmp alături de familie. Tatăl său era operator de combină.
Gorbaciov a declarat că „era mândru în mod special de abilitatea sa de a detecta rapid o problemă în funcționarea combinei doar după zgomotul pe care îl făcea”.
A devenit membru al Partidului Comunist în 1952 și a absolvit Dreptul la Universitatea din Moscova în 1955. Acolo a întâlnit-o pe cea care avea să îi devină soție – Raisa Titarenko.
La începutul anilor ’60, Gorbaciov a devenit șeful Departamentului de Agricultură pentru regiunea Stavropol. În mai puțin de 10 ani a ajuns la vârful ierarhiei regionale de partid. A ajuns în atenția lui Mihail Suslov și a lui Yuri Andropov, membri ai Biroului Politic, principalul organism de stabilire a strategiilor Partidului Comunist, care l-au impus în Comitetul Central în 1971 și care i-au organizat călătorii în străinătate.
În 1978, Gorbaciov se întorcea la Moscova, iar în anul următor a fost ales membru candidat al Biroului Politic.
În timp, și-a dat seama că sistemul colectivizării avea numeroase greșeli fundamentale.
Ca membru cu drepturi depline al Biroului Politic din 1980, Gorbaciov a devenit mai influent în 1982, când mentorul său, Andropov, i-a succedat lui Leonid Brejnev ca secretar general al partidului. Și-a construit o reputație de dușman al corupției și ineficienței, ajungând în cele din urmă pe primul loc în partid în martie 1985.
