172105 – 15052024 – Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat, în timpul unei conversații telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, participarea la Summit-ul Global pentru Pace (care va avea loc într-o staţiune din apropierea oraşului elvețian Lucerna, la 15-16 iunie – n.n.), anunță Kiev Post.
Reamintim că evenimentul este convocat chiar de Ucraina. În februarie curent, în timpul unui discurs la forumul „Ucraina. Anul 2024”, președintele Volodimir Zelenski a declarat: „Nu dorim să ni se impună niciun format de negocieri, nicio „formulă de pace” a țărilor care nu sunt astăzi aici, care nu sunt în război. Este important ca inițiativa să vină din Ucraina”.
Elveția a fost de acord să găzduiască Summitul, iar președinta țării, Viola Amgerd, și-a exprimat speranța că acesta va putea confirma „tot ce a fost realizat” la întâlnirile anterioare pentru a discuta „formula păcii”.
Berna a invitat peste 160 de delegaţii la summit, insistând ca acestea să includă aliaţi ai Rusiei din aşa-numitul Sud Global, mai ales China, care a afirmat că ia în considerare participarea.
China, care numește invazia rusă „criza ucraineană”, s-a alăturat pentru prima dată discuției despre „formula păcii” în august 2023, la o întâlnire din Arabia Saudită. După conferință, ministrul de Externe Wang Yi a avut o conversație telefonică cu omologul său rus Serghei Lavrov, asigurându-l că Beijingul „va menține o poziție independentă și imparțială, va acționa obiectiv și rațional, va promova activ negocierile de pace și va căuta o soluție politică pentru orice. eveniment multilateral internațional”.
Ministerul chinez al Afacerilor Externe subliniază că „nu există o soluție simplă pentru o problemă complexă” și toate părțile trebuie să „contribuie la crearea unei arhitecturi de securitate europene echilibrate, eficiente și durabile”.
Atunci ministrul rus de externe Serghei Lavrov a răspuns că Rusia este de acord cu „planul de pace” al Chinei (cel în 12 puncte). De remarcat faptul că oficialii europeni au numit participarea Chinei la summitul din Arabia Saudită ”evenimentul principal al evenimentului”.
După anunțul Summit-ului pentru pace globală din Elveția, guvernul chinez a spus imediat că este extrem de important ca Beijingul să participe la evenimentul altor țări BRICS – Brazilia, India, China și Africa de Sud. Ulterior, ambasadorul chinez la Elveția Wang Shiting, într-un interviu pentru ziarul local Neue Zuercher Zeitung, a sugerat că țara sa poate participa la eveniment.
Cu toate acestea, întrebarea este încă deschisă: va veni o delegație de la Beijing la Lucerna?
Volodimir Zelenski a spus că China poate contribui cu adevărat la restabilirea unei păci echitabile pentru Ucraina și a stabilității în relațiile internaționale.
Dar, în ciuda unei poziții prietenoase a liderului ucrainean față de China, reprezentantul RPC a amintit că încercările de a rezolva situația fără implicarea Rusiei sunt inutile.
În convorbirea telefonică a preşedintelui Macron cu omologul său ucrainean a fost amintită și propunerea unui armistiţiu pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, armistiţiu care de asemenea ar putea înlesni o eventuală negociere între Kiev şi Moscova pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia.
În convorbirea cu preşedintele ucrainean, Macron a ”reafirmat hotărârea Franţei de a oferi (Ucrainei) tot sprijinul necesar, pe termen lung şi împreună cu ansamblul partenerilor săi, pentru a face să eşueze războiul de agresiune al Rusiei”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei franceze citat de Agerpres, cu referire la agențiile internaționale de presă.
Pe de altă parte, preşedintele francez ”a pus accentul pe interesul unui armistiţiu olimpic” în perioada desfăşurării Jocurilor Olimpice de vară care vor avea loc la Paris între 26 iulie şi 11 august.
În cadrul unui asemenea armistiţiu, menţionează preşedinţia franceză, Rusia ar trebui ”să înceteze operaţiunile (militare) în desfăşurare”, astfel încât să se permită ”iniţierea oricărei iniţiative diplomatice utile pentru începerea unor negocieri, cu respectarea dreptului internaţional şi a intereselor legitime ale Ucrainei”.
Ideea unui ”armistiţiu olimpic” în toate conflictele din lume pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice de vară a fost avansată de preşedinţii Franţei şi Chinei, Emmanuel Macron şi Xi Jinping, în urma vizitei pe care președintele Xi a făcut-o pe 6 mai la Paris.
În noiembrie 2023, Adunarea Generală a ONU a făcut apel către ţările lumii să respecte tradiţionalul Armistiţiu Olimpic cu ocazia Jocurilor de la Paris, adoptând o rezoluţie simbolică pe care Rusia a criticat-o, denunţând ”interferenţe politice” în sport.
Rezoluţia, adoptată cu 118 voturi pentru, niciunul împotrivă şi două abţineri (Rusia şi Siria), cere statelor membre ”să respecte Armistiţiul Olimpic individual şi colectiv”, cu o săptămână înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Paris şi încă o săptămână după încheierea Jocurilor Paralimpice (28 august – 8 septembrie 2024).
Textul, pregătit de Franţa subliniază, de asemenea, ”importanţa cooperării dintre statele membre pentru aplicarea valorilor Armistiţiului Olimpic în întreaga lume”.
Tradiția armistițiului olimpic datează din secolul al IX-lea î.Hr., în Grecia Antică. Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a decis să reînvie acest concept străvechi pentru a proteja interesele sportivilor și sportul în general. În perioada armistițiului, sportivii, artiștii și familiile lor, precum și pelerinii obișnuiți,puteau călători în deplină siguranță pentru a participa sau a asista la Jocurile Olimpice și apoi să se întoarcă în țările lor respective. Pe măsură ce deschiderea Jocurilor se apropia, armistițiul a fost proclamat și anunțat de cetățenii din Elis care au călătorit în toată Grecia pentru a transmite mesajul.
Acest Armistiţiu Olimpic a fost reintrodus de ONU în 1992 (Rezoluția sa 48/11 din 25 octombrie 1993), în urma unei iniţiative a Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Adoptat în general prin consens, la fiecare doi ani, înaintea Jocurilor de iarnă şi de vară, armistiţiul nu este întotdeauna respectat.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de liderii mondiali în 2015, a reafirmat sportul ca un „factor important” al dezvoltării durabile.
Mișcarea olimpică aspiră să contribuie la un viitor pașnic pentru omenire prin valoarea educațională a sportului. Reunește sportivi din toate părțile lumii în cele mai mari evenimente sportive internaționale, Jocurile Olimpice, și își propune să promoveze menținerea păcii, înțelegere reciprocă și bunăvoință – obiective pe care le împărtășește cu ONU. Ca o expresie a acestor obiective comune, în 1998 Comitetul Olimpic Internațional a decis să arboreze steagul Națiunilor Unite în toate locurile de competiție ale Jocurilor Olimpice.
CIO consideră invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 drept o încălcare a Armistiţiului Olimpic legat de JO de iarnă din 2022 de la Beijing şi, prin urmare, a recomandat federaţiilor sportive internaţionale să interzică desfăşurarea competiţiilor pe teritoriul Rusiei şi să interzică orice simbol rusesc – imn sau drapel.
Armistițiul Olimpic este simbolizat de porumbelul păcii cu flacăra olimpică tradițională în fundal. Într-o lume care este afectată de războaie și animozitate, simbolul porumbelului păcii reprezintă unul dintre idealurile CIO de a construi o lume pașnică și mai bună prin sport și idealul olimpic.
Flacăra olimpică a adus o prietenie caldă tuturor oamenilor din lume prin împărtășire și unire globală. În simbol, flacăra este alcătuită din elemente efervescente colorate – care amintesc de festivitățile trăite în celebrarea spiritului uman.
Aceste elemente reprezintă oameni de toate rasele care se adună pentru respectarea armistițiului.