Consulatul General al Serbiei în Timişoara şi Uniunea Sârbilor din România au organizat, în curtea consulatului din Timişoara, festivitatea de deschidere a „Zilelor schimbării la faţă”, cea mai importantă manifestare culturală a sârbilor din România. „Este o sărbătoare a culturii sârbe ce ţine patru zile. Sunt 30 de invitaţi – jumătate sunt pictori şi sculptori, iar jumătate sunt poeţi – cei mai mulţi sunt din diasporă. Ei vin din 10 oraşe din Serbia, dar şi din Ungaria şi din România. Aici se întâlnesc cele două literaturi – sârbă şi română, care sunt legate şi prin multe prietenii dintre scriitori. Noi încercăm să ne afirmăm literatura şi cultura sârbă. Evenimentul Zilele schimbării la faţă reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa spirituală a sârbilor din România şi cel mare eveniment literar al diasporei sârbe”, a declarat Slavomir Gvozdenovici, preşedintele USR. În cele câteva zile ale evenimentului, vor avea loc o expoziţie de artă la Casa Sârbească, trei întâlniri literare internaţionale, vizitarea lăcaşelor de cult şi a comunităţilor sârbeşti. Ediţia din acest an este apreciată de Lazar Manojlović, consulul Serbiei la Timişoara, drept „una din cele mai importante manifestări din afara spaţiului Serbiei şi cea mai importantă din diaspora pe plan literar, care se desfăşoară în România, şi la care participă peste 40 de scriitori şi artişti plastici din Serbia, România, Croaţia, Cehia şi Ungaria”.
După seara literară internaţională organizată sâmbătă, unul dintre cele mai impăortante momente ale manifestării a fost cel al decernării Marii Diplome de Baziaş poetului kosovar Radoslav Zlatanovici, eveniment care va avea loc la manastirea medievală Sf. Sava din Baziaş. Aşa cum remarca Lucian Alexiu, reprezentant al filialei timişorene a Uniunii Scriitorilor la această festivitate, Marea Diplomă de la Baziaş a fost atribuită, de-a lungul anilor, unor importanţi scriitori sârbi dintre care unii au fost traduşi în limba română, adăugând că în filiala timişoreană activează un număr remarcabil de scriitori sârbi, care reprezintă o punte de legătură între cultura română şi cea din ţara vecină.
Tot în localitatea dunăreană va fi organizată şi o expoziţie a artiştilor plastici, urmând ca o parte din lucrări să fie donate centrului „Sf. Sava” şi vor fi prezenţi interpreţi de cântece vechi, păstrate din Evul Mediu. Alături de laureat, printre invitaţi s-au numărat Radomir Andrici, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Serbia, care e un vechi oaspete al Timişoarei, şi Novita Sovrlic, secretarul Uniunii Scriitorilor din Kosovo şi Metohija, parte componentă a uniunii din Serbia. Buna colaborare culturală româno-sârbă a fost exemplificată cu două antologii de curând apărute, „Antologia poeziei sârbe din spaţiul sud-est european” şi „Antologia poeţilor sârbi din Kosovo în limba română”, prima antologie de poezie contemporană sârbă tradusă într-o limbă străină. Printre darurile aduse gazdelor, alături de cărţi au fost oferite şi câteva sticle de vin din vechile podgorii din Kosovo iar deputatul Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, a primit în dar şi o piatră de la mănăstirea Banjska, toate acestea dorind să simbolizeze că regiunea Kosovo şi Metohija au reprezentat leagănul istoric al Serbiei încă din vremea lui Ştefan Duşan, precum şi un spaţiu cultural şi religios de lungă tradiţie, şi în care, în ciuda schimbărilor politice survenite, viaţa culturală a sârbilor continuă să existe.