Seria de conferințe „Historia Viva”, inițiată anul trecut de Muzeul Naţional de Istorie a României, continuă prin evenimentul „Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane”, prezentat de dr. Ovidiu Țentea. Principalele teme ale conferinței din 29 ianuarie se referă la cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din situl arheologic prioritar Ulpia Traiana Sarmizegetusa și ale interpretărilor istorice referitoare la războaiele dacice și primele decenii de existență a provinciei romane Dacia. O atenție deosebită este acordată evaluării datelor obținute prin utilizarea unor noi tehnici și tehnologii de cercetare arheologică și de teren (scanări 3D, GPR, GIS etc.).
Sarmizegetusa, cu numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost primul oraş al provinciei Dacia, împăratul Traian, întemeietorul ei, dorind să facă din acesta un simbol al puterii şi splendorii Romei. Denumirea sa cuprinde atât statutul cel mai înalt la care putea aspira un oraş roman (colonia), numele împăratului fondator, precum şi numele capitalei regatului dac, Sarmizegetusa, situată în Munţii Orăştiei, la 40 km est. Aceasta a fost prima capitală a provinciei Dacia, ulterior fiind mutată la Apulum (Alba Iulia). La Sarmizegetusa se găsea sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis, aici reunindu-se concilium trium Daciarum, care avea ca principală atribuţie celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunităţilor din provincie. Cultul imperial era în strânsă legătură cu cel al lui Iupiter şi al triadei capitoline, în Sarmizegetusa fiind construit primul capitoliu din această provincie.
Cercetările arheologice mai recente au avut ce rezultate remarcabile descoperirea capitoliului, a templului zeilor de la Palmyra, a unor clădiri din interiorul orașului și a unei zone din necropola estică. Pe lângă cercetarea științifică, accentul a fost pus pe protejarea și punerea în valoare a sitului prin diverse proiecte de finanțare.