Tensiunile între instituțiile Uniunii Europene, pe de-o parte, și Ungaria și Polonia, pe de altă parte, s-au acutizat în ultimele luni, durerea de cap declanșată de nerespectarea unor norme ale statului de drept transformându-se într-o adevărată migrenă pentru care nimeni nu pare să fi găsit medicamentul potrivit.
Politico.eu trece în revistă cinci scenarii care ar putea pune capăt ”crizei democrației” din interiorul blocului comunitar: de la ieșirea Ungariei și Poloniei din UE, la varianta unei uniuni mai populiste.
Ungaria și Polonia au fost sancționate recent prin declanșarea procedurii de infringement pe tema respectării drepturilor omului, în ambele cazuri fiind vorba despre minoritatea LGBTQ. Procedura a venit după tensionata ședință a Consiliului European în care, ca niciodată, liderii din blocul comunitar au avut o confruntare fără să mai țină cont de tonul diplomatic obișnuit.
Atât Polonia, cât și Ungaria nu se află la prima confruntare cu Bruxellesul, chiar dacă, în trecut, a fost vorba despre independența justiției sau alte amenințări la adresa valorilor europene și a democrației.
În 2018, cele două state deveneau primele membre ale UE împotriva cărora era aplicată așa-zisa ”opțiune nucleară”: activarea articolul 7 din Tratatul UE care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliu în cazul în care încalcă valorile europene.
Experiența arată că nici amenințările cu acțiunea juridică, nici tăierea fondurilor europene nu prea au avut impact și nu au determinat o schimbare de politici guvernamentale la Varșovia sau Budapesta. Dimpotrivă, ruptura dintre Polonia și Ungaria pe tema valorilor fundamentale pare să fie din ce în ce mai mare.
Cinci scenarii posibile privind evoluția acestor disensiuni
Polonia și Ungaria bat în retragere
Dacă oficialii de la Bruxelles își intensifică presiunile și impun sancțiuni financiare drastice, este posibil ca Budapesta și Varșovia să facă un pas înapoi și să renunțe la unele dintre controversatele lor politici.
Comisia Europeană a amânat deja aprobarea planului de redresare economică post-pandemie pentru cele două state, ca semnal că trebuie să vină la masa negocierilor cu ceva mai multe concesii dacă vor să aibă acces la miliardele de euro. În plus, în cazul în care nu se spun deciziilor Curții Europene de Justiție, riscă amenzi substanțiale.
Analiști citați de Politico.eu cred că, în Polonia, partea mai moderată a coaliției de guvernare reprezentată chiar de premierul Mateusz Morawiecki s-ar putea să nu fie dispusă să renunțe la banii europeni și atunci să facă o concesie în privința măsurilor disciplinare împotriva judecătorilor.
Pe de altă parte, măsurile criticate de Bruxelles reprezintă o parte esențială din platforma politică și ideologică a liderilor de la Budapesta și Varșovia, pe care aceștia au tot interesul să o mențină pentru a nu-și pierde electoratul de acasă.
Noi șefi la Budapesta și Varșovia
Un alt scenariu este acela în care liderii din cele două capitale vor pierde viitoarele runde de alegeri, deschizând calea formării unor guverne noi care să detensioneze relația cu UE.
Ungurii vor merge la urne în primăvara anului viitor, în vreme ce viitoarele alegeri parlamentare din Polonia sunt programate abia în 2023.
Fidesz-ul lui Viktor Orban și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia se vor confrunta cu forțe ale unei opoziții pro-europene care promit reîntoarcerea la respectarea normelor democratice, în cazul unei victorii.
În Ungaria, o coaliție formată din șase partide a fost formată pentru a-l învinge pe Viktor Orban. În timp ce în Polonia opoziția ar putea avea de câștigat ca urmare a reîntoarcerii fostului premier și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk.
”Război” de urzură
Un al treilea scenariu ar fi acela în care UE continuă să se confrunte cu aceleași războaie de uzură, continuă să demareze proceduri de infringement fără să obțină niciun rezultat.
Multe voci care pledează pentru democrație și-au pus speranța într-un nou mecanism care să lege direct respectarea statului de drept de accesul la banii europeni, permițând suspendarea imediată a finanțării în cazul unor încălcări ale valorilor UE. Însă nimeni nu știe cum ar putea fi implementat exact acest mecanism.
Polexit și Hexit
Teoretic, Polonia și Ungaria ar putea ieși din UE sau ar putea fi presate de celelalte state membre să părăsească uniunea. Politico subliniază însă că acest scenariu este mai puțin plauzibil în momentul de față.
În mod repetat, sondajele de opinie au indicat faptul că atât ungurii, cât și polonezii vor să fie în UE. Ultimul eurobarometru din iarna 2020-2021 arată că în Polonia 39% dintre cetățeni susțin că țara ar avea un viitor mai bun în afara UE, iar în Ungaria procentul este și mai scăzut, respectiv 28%.
De altfel, o astfel de decizie s-ar putea dovedi a fi sinucidere politică pentru PiS.
Analiștii mai spun că Viktor Orban este conștient că ungurii vor în UE și înțelege avantajele care decurg din apartenența la blocul comunitar, însă o retorica sa eurosceptică tot mai accentuată ar putea naște surprize pe termen mediu, așa cum s-a întâmplat în Marea Britanie. “David Cameron nu a dorit ieșirea Regatului Unit din UE. Când începi să te joci cu focul, s-ar putea să te arzi”, a comentat un analist citat de Politico.
Fidesz și prietenii: O Uniune tot mai populistă
Ultimul scenariu luat în calcul de Politico este cel al răspândirii populismului de la Varșovia și Budapesta în restul Europei, în ipoteza în care partidele de extremă-dreapta care au relații bune cu Fidesz și PiS câștigă terne în țări membre influente, cum ar fi Franța și Italia.
Franța a reușit până acum să evite acest perciol, însă Emmanuel Macron se va confrunta din nou cu Marine Le Pen anul viitor. Nu întâmplător, Le Pen și liderul Ligii din Italia Matteo Salvini au lansat luna trecută o declarație politică care reunea 16 partide europene populiste.
