La Institutul Politicii Mondiale din Kieva fost dezbătut studiul ”Reforma misiunii de pacificare în Transnistria: o premiză pentru soluționarea conflictului” realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale – ”Viitorul” de la Chișinău. La eveniment au participat experți din Ucraina (Natalia Belitser, Serghei Gherasimciuc etc.), reprezentanți ai mass-media și ai societății civile ucrainene. Evenimentul a fost moderat de unul din autorii studiului – Aliona Getmanciuc, Directoarea Institutului Politicii Mondiale.
Studiul încearcă să identifice paralele între situația din Zona de Securitate și ultimele evoluții din Ucraina. Cornel Ciurea, expert IDIS ”Viitorul”, a menționat pericolul unui scenariu de tip domino care ar putea să cuprindă întreaga regiune. Admițând că, la un moment dat, în Ucraina ar putea să fie necesar un format de pacificare, autorii studiului au insistat asupra însușirii lecțiilor R. Moldova și respingerea unui format compus doar din părțile implicate în conflict. În opinia lui Leonid Litra, ”părțile implicate în conflict nu pot contribui decisiv la soluționarea conflictului din cauza comportamentului lor părtinitor”. De asemenea, expertul a insistat asupra formulării unei perioade concrete de acțiune a misiunilor de pacificare, având în vedere că ”o misiune care nu-și încheie mandatul nu poate fi considerată una de succes”.
De asemenea, autorii au evidențiat probabilitatea înaltă a producerii unor scenarii negative în regiune, ceea ce ar putea determina ieșirea R. Moldova din formatul de negocieri dar și escaladarea conflictului în Ucraina. În aceste condiții, în care situația de status quo este din ce în ce mai greu de susținut, importanța aplicării scenariilor pozitive devine crucială. Potrivit lui Cornel Ciurea, ”deși scenariul pozitiv de escaladare este astăzi cel mai puțin probabil, trebuie să întreprindem acțiuni pentru a ne mișca în această direcție. Instituirea unei misiuni internaționale de inspectori care ar evalua situația din Zona de Securitate ar putea fi un prim pas în această direcție, cel puțin, în cazul reglementării conflictului Transnistrean”.
Întrebările publicului din Kiev au vizat preponderant situația din Transnistria, gradul de dependență a acestei regiuni de Rusia, securitatea frontierelor dintre Ucraina și R. Moldova, eficiența funcționării Grupurilor de Lucru și a Măsurilor de Construire a Încrederii și felul în care Tiraspolul reacționează la procesele de asociere a Republicii Moldova la UE. Experții au punctat porozitatea frontierelor dintre cele două state pe segmentul Transnistrean, dar și refuzul Tiraspolului de a accepta participarea în cadrul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător în pofida intereselor sale economice. Aliona Getmanciuc a rezumat discuția prin a elucida caracterul irațional al comportamentului Tiraspolului, care își sacrifică interesele economice, acordând prioritate unor considerații de ordin ideologic
