Dramaturgul, romancierul și poetul franco-român Matei Vişniec a fost recompensat cu premiul „Jean Monnet” pentru Literatură Europeană 2016, pentru „Negustorul de începuturi de roman/ Le marchand de premières phrases: roman kaléidoscope”, apărut la editura Jacqueline Chambon.
Juriul, prezidat de scriitorul şi criticul literar Gérard de Cortanze, a precizat că „a vrut să pună în valoare o operă în totalitate concentrată pe tema cunoaşterii, drept singura salvare şi posibilitate a omului de a transcende şi de a lupta împotriva obscurantismului.”
Premiul i se va decerna scriitorului român Matei Vişniec pe 19 noiembrie, în cadrul Festivalului „Littératures européennes„.
„Omul contemporan, devenit un mutant genetic al societăţii de consum, este mai mult decît obsedat de începuturi, el are o foame de începuturi. Nimic ontologic sau metafizic în goana sa după începuturi, ci doar o fugă de responsabilitate, o evitare a implicării în profunzime, o plăcere de a surfa pe suprafaţa vieţii. Societatea apasă butonul fast-forward din ce în ce mai des, refuzând să înfrunte dificultăţile iniţierii treptate. Facem copii, dar nu mai avem răbdare să-i educăm. Cumpărăm lucruri de care ne plictisim imediat. Declanşăm revoluţii, dar nu mai avem energia de a construi societăţi juste şi trainice pe ruinele emoţiilor iniţiale… Oare ce ne lipseşte în această lume că să fim atât de dispuşi să luăm totul de la început, iar şi iar, cu un fel de veşnică speranţă că secvenţa următoare va fi mai bună, eventual mai distractivă, mai excitantă? Hollywood-ul a înţeles demult acest lucru şi în filmele sale, la fiecare 45 de secunde, intervine o nouă descărcare de adrenalină, întreaga naraţiune este o succesiune de începuturi nervoase… Iată punctul de plecare al romanului meu, în care încerc să observ evoluţia unui nou tip de drog social: dependenţa de iluzia începutului. Şi de ce să nu scriu, într-o lume în care doar începuturile sunt tentante, un roman format numai din începuturi?”, scrie Vişniec în roman.
Dramaturgul şi scriitorul român Matei Vişniec, stabilit la Paris, este una dintre cele mai tranşante voci europene, condamnând atrocităţile totalitarismului şi excesele consumerismului. În perioada august 1988 – octombrie 1989, a trăit la Londra, unde a lucrat pentru BBC. A scris preponderent în limba franceză, iar piesele sale au fost montate în numeroase ţări, din Japonia până în Statele Unite, din Brazilia până în Turcia. În România, unde lucrările sale au fost interzise până la finalul anului 1989, a primit de mai multe ori premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie, premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) şi premiul Academiei Române pentru dramaturgie.