Proiectul de lege prin art. 11 din Legea cetățeniei a fost modificat prin adoptare tacită are o istorie mai puțin cunoscută. Actul normativ s-a aflat la un pas de a fi respins de Senat, din cauza rapoartelor de aviz negativ venite din partea Comisiei Juridice și Comisiei de politică externă ale Senatului. Salvarea a venit din partea membrilor Comisiei pentru românii de pretutindeni, în care senatorii s-au pronunțat, în unanimitate, în favoarea modificării propuse.
De asemenea, în luna februarie, termenul de adoptare tacită a legii a fost prelungit de la 45 la 60 de zile.
Proiectul de lege a fost depus în Senat în septembrie anul trecut de senatorii, Viorel Badea, Marcel Bujor, Cătălin Croitoru, Ion Ariton, Petru Filip, Traian Igaş, Ioan Iovescu, Marius Isăilă, Nicolae Neagu, Dorin Păran, Mihaela Popa, Nicolae Popa, Alin Tişe și deputații Mircea Lubanovici, Eugen Tomac, Clement Negruţ, Valerian Vreme și Mihaela Stoica.Votul decisiv va fi dat în Camera Deputaților, unde proiectul de lege urmează să ajungă și să fie supusă votului.
Reamintim că modificarea reglementează posibilitatea acordării cetăţeniei române, la cerere, persoanelor de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale sau grupurilor etnice din alte state.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 11 din Legea cetăţeniei române în sensul posibilităţii acordării cetăţeniei române, la cerere, persoanelor de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute, se arată în raportul Comisiei românilor de pretutindeni.
Etnicii români din alte state care vor să dobândească cetăţenia română trebuie să dovedească prin comportare şi atitudine loialitate faţă de statul şi poporul român, să aibă vârsta de 18 ani şi să fie cunoscuţi cu o bună comportare, să nu fi fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.
Prin acest proiect, etnicii români aflați în afara țării ar urma să fie exceptaţi de la celelalte condiţii valabile altor aplicanţi.
Legislaţia actuală prevede că, la cerere, cetăţenia română se poate acorda persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român de cel puţin 5 ani şi are asigurate mijloacele legale de existenţă.