Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, expoziţia Semne a artistului Mihai Moldovanu, în spaţiul Piccola Galleria, în perioada 24–28 iunie 2023.
Expoziţia va fi deschisă pentru public zilnic, în intervalul orar 17:00–22:00.
Compoziţiile realizate de Mihai Moldovanu decurg din semne şi simboluri ancestrale brodate sau ţesute în textilele ţărăneşti (ii, zadii, scoarţe, etc.), în cheie de citire contemporană. Atât stilul de reprezentare cât şi paleta cromatică folosite de artist amintesc de arta populară: culori în nuanţe naturale, stilizarea grafică „pe puncte”, simboluri din arta tradiţională; reprezentarea supradimensionată a acestora, însă, propune privitorului imagini „pixelate”, caracteristice pentru grafica realizată pe calculator.
Lector univ. dr. Mihai Moldovanu (n. 1957) este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative, cadru didactic la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Este cunoscut pentru lucrările sale de design textil elaborate pornind de la elemente decorative folclorice şi de la elemente din natură, de-construite geometric şi recompuse în compoziţii decorative. De-a lungul carierei sale, a participat la expoziţii colective precum Bienala Internaţională Fiber Art „From Lausanne to Beijing” (Nantong, China), Festivalul „Verona Tessile”, Trienala Internaţională „TexpoArt” (Iaşi) şi la alte evenimente artistice internaţionale; este o prezenţă constantă în galeriile şi în muzeele din ţară, atât cu expoziţii personale, cât şi de grup.
„Motivistica scoarţelor tradiţionale româneşti, atât de bogată prin formă şi cromatică, dar ermetică în mesajul ei pentru ochii nedeprinşi a o citi, este o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru plasticieni, indiferent de tehnica sau genul pe care îl practică, fie ei pictori sau graficieni de şevalet, fie artişti decoratori. Filonul popular a fost la foarte mare modă şi constant prezent în operele de tapiserie din a doua jumătate a secolului XX, dar s-a cam atenuat, până la dispariţie, în ultimele decenii, din preocuparea maeştrilor artelor textile. Totuşi, Mihai Moldovanu nu a încetat să se nutrească de la acest izvor nesecat al meşteşugarului anonim sătean. El se afirmă ca un valorificator ingenios al simbolisticii străbune ţesute în textilele ţărăneşti, chiar dacă, personal, se îndepărtează de tehnica ţesutului la război şi îşi execută lucrările ca un monumentalist deprins cu arta mozaicului: mici elemente modulare sunt acoperite cu fire de lână în diverse nuanţe, migălos înfăşurate pe miezul de lemn şi apoi plasate într-o compoziţie riguros proiectată spre a configura un simbol străbun.” (Adrian Silvan Ionescu)