O delegație condusă de senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, a întreprins o vizită de lucru în Serbia pentru a se documenta asupra situației și problematicii minorității române din Voievodina. Din delegație au mai făcut parte senatorul Monica Anisie și senatorul Viorel Badea, membrii ai Comisiei.
Delegația Senatului României a vizitat sediul Casei de presă și editură „Libertatea” din Pancevo, aparținând comunității române, unde a avut discuții legate de problema gravă cu care se confruntă. Pericolul este ca respectiva instituție să rămână fără sediul unde își desfășoară activitatea de zeci de ani. Clădirea ar trebui să fie retrocedată comunității evreiești, ca urmare a unui proces în instanță câștigat de această comunitate.
În cadrul intervenției sale, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu, a evidențiat faptul că minoritatea sârbă din România beneficiază de toate drepturile necesare păstrării identității naționale, inclusiv de o presă liberă în limba sârbă și că i se pare absolut firesc ca autoritățile sârbe să ofere Casei de presă și editură „Libertatea” un sediu similar celui care va fi retrocedat.
„Așteptăm de la autoritățile sârbe un gest de normalitate și de reciprocitate, pornind de la felul în care minoritatea sârbă este tratată în România, anume de a oferi în cel mai scurt timp Casei de presă și editură „Libertatea” un nou sediu, pe măsura celui pierdut, pentru ca această veche și importantă instituție românească din Serbia să-și poată desfășura activitatea în continuare. Cer Ministerului de Externe de la București și Ambasadei României de la Belgrad să urmărească cu atenție această problemă și să facă toate demersurile necesare pentru a se asigura că minoritatea românească din Serbia nu iese păgubită sau îi sunt afectate drepturile. Voi informa și Senatul României asupra acestei probleme și o vom urmări cu maximă atenție.”
Vizita a continuat la școala din Satu Nou, la mai multe biserici românești, precum și la Casa de Cultură „Doina” din Uzdin, un important centru al culturii românilor din Voievodina, unde a fost vizionată o frumoasă expoziție de pictură naivă a pictorilor români din localitate.
Tot în decursul acestei vizite, delegația Senatului României a avut o întâlnire și cu primarul din Covăcița, comună în care conviețuiesc armonios mai multe etnii. Membrii comisiei senatoriale i-au mulțumit acestuia pentru modul în care sunt tratați românii de pe teritoriul comunei.
Revenind la Vârșeț, delegația Senatului României condusă de senatorul Claudiu Târziu s-a întâlnit cu părintele Emanuel Tăpălagă, Vicar al Episcopiei românilor din Serbia „Dacia Felix”. Sfinția Sa a informat membrii delegației asupra problemelor complexe cu care se confruntă biserica românească pe teritoriul Serbiei și despre nevoia de ajutor din partea statului român.
În cadrul discuțiilor s-a subliniat importanța recunoașterii Bisericii Ortodoxe Române pe tot teritoriul Serbiei, în contextul procesului de integrare în Uniunea Europeană a Serbiei, precum și a bunelor relații dintre cele două biserici și state.
La finalul vizitei, delegația parlamentară a Senatului României a participat la o întâlnire cu membrii Consiliului Național al Minorității Naționale Române (CNMNR) și cu membrii Comunității Românilor din Serbia (CRS), cea mai importantă organizație românească din Voievodina, cu 28 de filiale.
Președintele CNMNR, Daniel Magdu, a prezentat situația instituției și a modului în care sunt gestionate fondurile, absolut insuficiente, puse la dispoziție de auroritățile sârbe. Daniel Magdu a dat exemplul organizației similare a maghiarilor din Voievodina – care are angajate circa 100 de persoane, ale căror salarii sunt plătite de Budapesta și care se ocupă de problemele de învățământ, cultură etc., ale minorității maghiare de pe teritoriul Serbiei. Pe lângă acest aspect, Ungaria alocă, pe lângă fondurile acordate de autoritățile sărbe minorității maghiare, încă alte zeci de milioane de euro, pe care comunitatea maghiară îi utilizează pentru dezvoltarea sa. Pentru comparație, statul român nu a implementat încă nici măcar un sistem de burse pentru elevii români din Serbia care studiază în limba română.
O altă chestiune serioasă și dureroasă, pe care au sesizat-o parlamentarilor reprezentanții comunității române locale, este cea referitoare la situația clădirii „Luceafărul”, care trebuia retrocedată comunității românești și pe care, între timp, autoritățile sârbe au vândut-o unei persoane private. A fost evidențiată necesitatea acordării de către statul sârb a unei compensații financiare sau imobiliare în schimbul acestei clădiri de importanță istorică uriașă pentru comunitatea românească. În acest sens, s-a cerut intervenția autorităților române pentru ca acest lucru să se finalizeze în spiritul bunei înțelegeri și a reciprocității, ținând cont că statul român a restituit minorității sârbe din România toate imobilele revendicate.
Vicepreședintele Comunității Românilor din Serbia (CRS), Stevan Mihailov, a prezentat situația învățământului în limba română din Voievodina, situație care îngrijorează prin scăderea drastică a numărului de copii români care vin către școlile și clasele cu predare în limba română. De asemenea, a fost reclamată lipsa cadrelor didactice – care, ca și copiii, nu sunt motivate să vină și să rămână în învățământul în limba română – precum și lipsa manualelor necesare predării materiilor în limba română.
Încă odată a fost dat exemplul comunității maghiare, în care fiecare copil care învață în limba maternă și fiecare cadru didactic care predă în această limbă primește o bursă lunară din Ungaria, investiție pe care Budapesta o consideră strategică și absolut necesară pentru păstrarea identității ungurilor din Voievodina.
Profesorii prezenți la întâlnire, ei înșiși membri al CNMNR și CRS, au solicitat delegației parlamentare ca România să se implice așa cum o face Ungaria, oferind burse elevilor și profesorilor care învață și respectiv predau în limba română. Altfel comunitatea românilor din Voievodina va dispărea treptat, au subliniat ei.
La încheierea discuțiilor, Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu a declarat: ”Salutăm progresele făcute de Serbia în ceea ce privește tratamentul minorității românești din Voievodina și sperăm că problemele legate de compensarea clădirii „Luceafărul” și acordarea unei clădiri similare ca cea pe care Casa de Editură „Libertarea” o pierde, prin retrocedare, să fie rezolvate în cel mai scurt timp de autoritățile sârbe. Insistăm că acest lucru, ca și recunoașterea sinonimiei vlah/român și acordarea de drepturi similare cu cele ale românilor din Voievodina și celor circa 300.000 de români/vlahi din Timoc, fac parte din pachetul de măsuri care trebuie întreprinse pentru ca România să poată acorda sprijin integrării europene a Serbiei.
Este necesară o implicare totală a Guvernului României, a Ministerului Afacerilor Externe de la București, a ambasadei și consulatelor din Serbia, în ajutorul comunității românești și nu așa cum a fost până acum. Interesele acestei comunități, ca și ale celei din Timoc, fac parte din interesele naționale românești și trebuie să fie prioritare pentru autoritățile române. În ceea ce ne privește, prin diplomația parlamentară, ne vom îndeplini toate angajamentele luate în discuțiile cu reprezentanții comunității. Vom monitoriza atent cum își vor face treaba instituțiile care țin de statul român, dar și cum autoritățile sârbe, în beneficiul bunelor relații bilaterale, își vor îndeplini obligațiile față de minoritatea română, indiferent cum se numește ea, de pe întreg teritoriul Serbiei. Adică în același mod în care România și-a îndeplinit obligațiile față de minoritatea sârbă”.
Pe parcursul vizitei, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a oferit diplome de merit unor reprezentanți ai comunității românești din Voievodina.
