În cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Paris, senatorul Viorel Badea, membru al Delegației române la APCE, a prezentat, în calitate de raportor, proiectul de raport privind dreptul la muncă al lucrătorilor casnici din Europa.
În expunerea sa, raportorul român a evidențiat importanța activității Organizației Internaționale a Muncii (OIM) de la Geneva în domeniul promovării protecției muncii domestice, în special din perspectiva stabilirii unor standarde internaționale menite să amelioreze condițiile de lucru ale zecilor de milioane de lucrători casnici din întreaga lume. În context, a menționat adoptarea Convenției OIM nr. 189 din 2011, instrument juridic internațional cu relevanță în domeniu și care a intrat învigoare în septembrie 2013. De asemenea, în susținerea proiectului său de raport, senatorul Badea a făcut referire și la art. 2 și 26 din Carta Socială Europeană revizuită a Consiliului Europei care consacră dreptul la demnitate în muncă și, respectiv la condiții echitabile de muncă pentru orice angajat.
Proiectul de raport identifică drept principale cauze care vulnerabilizează lucrătorii casnici, pe de o parte, statutul socio-economic adesea modest, care îi face pe unii dintre aceștia să recurgă la o serie de compromisuri în vederea îmbunătățirii condițiilor lor de trai și ale familiilor lor rămase acasă, iar pe de altă parte, lipsa informării cu privire la drepturile de care dispun și posibilele remedii pe care le au la îndemână pentru a semnala existența unor încălcări sauabuzuri.
În cadrul dezbaterii pe marginea acestui proiect de raport membrii comisiei au evidențiat printre alteleprecaritatea statutului lucrătorilor casnici, care îi poate transforma cu ușurință în victime ale abuzurilor de orice natură și necesitatea combaterii fenomenului intermediarilor care se interpun în mod fraudulos între angajator și angajat (așa-zișii “caporali” din Italia). Totodată, au salutat menționarea în raport a protecției maternității la locul de muncă, a accesului la consiliere juridică gratuită și a importanței încheierii unor contracte colective de muncă pentru această categorie de lucrători.
Raportorul român a arătat că, într-o proporție covârșitoare, femeile reprezintă cel mai vulnerabil grup de lucrători casnici, întrucât acestea sunt percepute ca “ajutoare” în cadrul familiilor, aflate în imposibilitatea de a se apăra în mod adecvat în fața unor potențiale acte de violență, iar impresia unora dintre angajatori este că lucrătoarele casnice nu beneficiază de protecție juridică și depind de locul de muncă atât din punctul de vedere al venitului, cât și al permisului de rezidență. În continuare, a mai subliniat că aria predilectă a lucrătorilor casnici în Europa se circumscrie statelor din vestul și sudul continentului: Italia (27,5%), Spania (25%), Franța (23%), Germania (8,5%), Portugalia (5,1%), arătând că de exemplu în Italia peste 80% din lucrătorii casnici sunt străini. A menționat totodată că 4,9% din joburile existente în Uniunea Europeană sunt în domeniul muncii domestice, lucru ce ilustrează importanța economică a acestor locuri de muncă, pondere care în viitor va crește având în vedere factorii demografici, culturali și socio-economici.
Cererea de lucrători casnici este influențată potrivit raportorului român de statutul de salariat al ambilor soți care determină dificultăți în concilierea activității profesionale cu responsabilitățile familiale; îmbătrânirea rapidă a populației și creșterea speranței de viață care face ca mai puțini adulți să poată îngriji membri ai familiei care sunt bolnavi sau vârstnici; o creștere a costului vieții si posibilități reduse de angajare în țara de origine care determină multe persoane să-și caute un loc de muncă în străinătate, de aici și disponibilitatea de forță de muncă ieftină în acest domeniu.
În expunerea sa, senatorul Badea s-a referit și la copiii lăsați acasă în grija rudelor părinților, așa-zișii orfani albi (orfani bianchi), copii care se confruntă cu acute probleme de relaționare, comportamentale și de natură psihologică, efecte care se vor răsfrânge și pe parcursul vieții de adult; maternitatea, ca sursă de discriminare, menționând în acest sens frecventele concedieri în contextul apariției unei sarcini sau, în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, îndeplinirea în continuare a unor atribuții casnice care presupun expunerea la agenți chimici, temperaturi extreme, muncă în timpul nopții, ridicarea de obiecte grele sau lipsa odihnei. Printre soluțiile propuse de raportor pentru asigurarea unui grad cât mai ridicat de protecție a acestei categorii de lucrători se numără: formalizarea muncii domestice în toate statele membre ale Consiliului Europei prin extinderea și la lucrătorii casnici a sferei de aplicare a dreptului muncii și a securității sociale; instituirea unor mecanisme corespunzătoare de control; acompanierea la nivel legislativ a formalizării muncii domestice cu adoptarea unor stimulente de natură fiscală și introducerea unor proceduri birocratice simplificate.