Senatorul Titus Corlăţean, preşedinte al Comisiei parlamentare speciale pentru aderarea României la Schengen, a discutat cu șeful diplomației moldovenești, viceprim-ministrul Natalia Gherman, despre evoluţia reformelor din Rep. Moldova, cu accent pe analizarea măsurilor de implementare corespunzătoare a prevederilor Acordului de Asociere a Rep. Moldova la UE, se arată într-un comunicat de presă. Parlamentarul român a reafirmat necesitatea continuării reformelor, în special a celor din domeniul judiciar și a subliniat importanţa utilizării mecanismelor parlamentare în plan bilateral, prin intermediul Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Rep. Moldova. În urma alegerilor parlamentare de anul trecut, se impune desemnarea reprezentanţilor Parlamentului Moldovei în Comisia interparlamentară şi convenirea datei următoarei reuniuni.
Senatorul Titus Corlăţean a susţinut necesitatea realizării rapide a unei agende de contacte bilaterale la nivelul Comisiilor parlamentare de specialitate (politică externă, afaceri europene etc), precum şi la nivelul conducerii celor două parlamente naţionale, subliniind oportunitatea organizării, înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Riga (mai 2015), a Grupului pentru Acţiune Europeană pentru Rep. Moldova (“Grupul de prieteni europeni ai Rep. Moldova, la nivel de miniştri de externe din statele membre UE”), a cărui preşedinţiei este asigurată de România. Parlamentarul român a dat asigurări că România va susţine o formulă cât mai ambiţioasă posibil pentru summitul de la Riga, în ceea ce priveşte obiectivul integrării europene a Moldovei.
În acest context, cei doi oficiali au făcut o evaluare a situaţiei de securitate, în context regional şi, în special, în ceea ce priveşte criza din Ucraina.
Cu prilejul acestei întrevederi, senatorul Titus Corlăţean a salutat începerea exportului de gaz prin gazoductul Iaşi – Ungheni, conductă inaugurată în luna august 2014 şi a subliniat necesitatea finalizării celui de al doilea segment al gazoductului Ungheni-Chişinău, esenţial pentru garantarea securităţii energetice a Moldovei.
Au fost aduse în discuţie o serie de alte proiecte referitoare la interconectarea energetică a reţelelor electrice, menționându-se dinamizarea creşterii schimburilor comerciale în plan bilateral, precum şi faptul că România a devenit în ultimii ani principalul partener comercial al Rep. Moldova.
La rândul său, oficialul moldovean a subliniat necesitatea continuării asistenţei solicitate Parlamentului României pentru transferul de expertiză pentru funcţionarii publici parlamentari în domeniile legislaţiei europene (aquis-ul comunitar), politicii externe, afacerilor europene şi în domeniul juridic.
La finalul întrevederii, senatorul Titus Corlăţean a reiterat sprijinul autorităţilor şi al Parlamentului României pentru susţinerea eforturilor de consolidare a parcursului european al Rep. Moldova, evidenţiind că eforturile concrete de reformă ale guvernului din Rep. Moldova vor fi urmărite atent de toţi partenerii europeni, din această perspectivă prioritare fiind implementarea Acordului de Asociere (DCFTA), a Agendei de Asociere şi aprofundarea reformelor democratice.
Viceprim-ministrul Natalia Gherman, ministru de externe al Rep. Moldova, s-a aflat în România cu prilejul celei de-a treia reuniuni a Comisiei mixte interguvernamentale pentru integrare europeană. Au participat la întrevedere Iulian Groza, vice-ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Rep. Moldova al şi Iurie Reniţă, ambasadorul Rep. Moldova la Bucureşti.
Reamintim că unul dintre obiectivele enunțate anul trecut de Rep. Moldova vizează obținerea, în 2015, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, a statutului de candidat la aderare la UE, însă de la o vreme, aceste declaraţii sunt estompate, iar experții consideră că depunerea unei asemenea cereri poate fi negociată.
Înaltul Reprezentant al politicii externe și securității europene, Federica Mogherini, a recunoscut timid că politica de vecinătate a Comisiei Barroso ar fi fost în unele cazuri ”naivă sau de confruntare”. Mogherini a subliniat însă că acest lucru va fi remediat în patru luni, când se vor finaliza consultările privind viitoarea politică de vecinătate a Uniunii Europene, inițiativă lansată de Comisarul european pe 4 martie 2015.