Acasă Italia Serile acasă ale Ambasadei – In memoriam Dinu Adameșteanu

Serile acasă ale Ambasadei – In memoriam Dinu Adameșteanu

Ambasada României în Italia continuă marți, 12 noiembrie, la ora 18:30, la sediul instituției din via Nicolo Tartaglià, 40, seria de evenimente intitulată ”Serile Acasă ale Ambasadei” cu o seară dedicată memoriei lui Dinu Adameșteanu, arheolog de origine română, supranumit „tatăl arheologiei lucane”, după denumirea antică a regiunii Basilicata.
Pentru a evoca personalitatea reputatului arheolog, prof. Nicoleta Neșu va intra în dialog cu prof. Radu Carp, pe marginea volumului recent apărut „Jurnalul unui om norocos” scris de Ilie Popescu-Mohora. Cu această ocazie, va fi prezentat și documentarul „Dinu Adameșteanu – cetățean al lumii”, realizat de Titi Dincă.
Cei care vor să participe la eveniment trebuie să-și anunțe intenția la adresa de email roma.events@mae.ro.
Dinu Adameșteanu (1913, Toporu, România – 2004, Basilicata, Italia) a fost un arheolog italian, originar din România, profesor la Universitatea din Leccea (Italia)și director al Școlii de specializare în Arheologie Clasică și Medievală la aceeași universitate.

După absolvirea Facultății de Litere a Universității din București (1933-1938), a plecat la Roman, ca bursier al Școlii Române de acolo, înființată de Vasile Pârvan, și până în 1942 a studiat arheologia și istoria antică. Ca bursier și apoi ca bibliotecar al Școlii Ro­mâne de la Roma (1939-1947), se inse­rează în viața științifică a capitalei ita­li­e­ne, obținând, la Universitatea din Roma, o a doua licență, sub conducerea lui Ga­e­tano de Sanctis (Izvoare geografice ale Da­ciei, 1945). Datorită lui, în timpul războiului, biblioteca de spe­cialitate a Accademiei di Romania a ră­mas deschisă cercetătorilor din Roma (au frecventat-o, atunci, personalități ilustre, ca Giovanni Forni, Santo Mazzarino, M.J. Vermasseren), în timp ce bibliotecile pres­tigioaselor institute similare ale Ger­ma­niei, Marii Britanii, SUA, Belgiei și Olandei fuseseră închise sau evacuate.

În 1945 a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Roma, cu teza de licență despre Izvoare antice referitoare la Dacia.

La sfârșitul anului 1949 a fost invitat să participe la săpăturile din Sicilia, lucrând pe șantierele arheologice din Siracusa și Lentini. Din 1951 și până în 1961 a condus săpăturile de la Gela, mai ales cele de pe teritoriul antic al cetății, lucrând împreună cu arheologul Piero Orlandini. Cu acest prilej a reluat tema tratata de Vasile Pârvan în „Getica”, și anume relațiile dintre coloniștii greci și populațiile indigene.

Datorită rezultatelor obținute în Sicilia cu ajutorul fotografiei aeriene, a fost chemat în 1961 la Roma de către Ministerul Educației Naționale al Italiei pentru a fonda noul institut denumit „Aerofoteca”, pe care l-a condus până în 1964. În acest institut, unic în felul lui în Europa și America, au fost adunate fotografiile aeriene din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, realizate de forțele aeriene ale Italiei, Marii Britanii, Germaniei și Statelor Unite privind teritoriul Italiei, o foarte bogată sursă pentru reconstituirea topografiei antice. Rezultatele cercetărilor din Sicilia au fost publicate împreună cu Orlandini în trei volume dedicate cetății Gela și teritoriului antic al coloniei în Notizie degli Scavi Monumenti Antichi ale Academiei Naționale dei Lincei și în alte reviste: Revue ArcheologiqueArcheologia ClassicaBollettino d’Arte.

În 2005, după decesul arheologului (2004) în Palatul Loffredo din Potenza, a fost inaugurat Muzeul Arheologic Național „Dinu Adamesteanu” al provinciei Basilicata.

“Serile Acasă ale Ambasadei” reprezintă un format de evenimente dedicat comunității de români din Italia și prietenilor României, care urmărește, pe de-o parte, să aducă mai aproape de cetățeni personalități române consacrate, și pe de altă parte să constituie o platformă de promovare a artiștilor români din Italia. Ambasada își propune astfel să apropie membri de marcă ai comunității și să coaguleze un segment important al culturii române de peste granițe în jurul valorilor comune, fie că este vorba de cele europene sau de cele care definesc identitatea, tradițiile și cultura română.