Curtea Constituțională (CCR) a amânat pentru 13 ianuarie 2021 sesizarea Guvernului depusă împotriva legii prin care PSD a forțat în Parlament majorarea pensiilor cu 40% începând de la 1 septembrie, după ce Executivul a decis majorarea acestora cu 14% din lipsă resurse.
De asemenea, tot în ianuarie 2021 judecătorii CCR vor dezbate și amânarea în avans a creșterii salariilor profesorilor: legea prevedea că acestea trebuiau majorate de la 1 septembrie, guvernul a amânat pentru 2021, iar PSD a forțat, de asemenea în Parlament, revenirea la data de 1 septembrie.
Atât modificările la majorarea pensiilor, cât și cele privitoare la salariilor profesorilor au fost operate de guvern prin ordonanța de urgență de rectificare bugetară adoptată în luna august. Ulterior, în Parlament, prin legea de aprobare a ordonanței de urgență, au fost anulate aceste decizii ale guvernului. Executivul a cerut apoi arbitrajul Curții Constituționale.
Argumentele Guvernului în fața CCR:
Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate a legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.
Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.
Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). ”
Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini.
Parlamentul a adoptat, pe 22 septembrie, legea de aprobare a rectificării bugetare pe 2020 cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie.
S-au înregistrat 242 voturi ”pentru”, 147 ”împotrivă” şi 11 abţineri.
Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare Legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%.
Totodată, Parlamentul a aprobat majorarea din acest an a salariilor de bază pentru personalul didactic de predare, deși Guvernul prevăzuse această majorare pentru 2021.
Premierul Ludovic Orban a criticat dur atunci modificările operate de Parlament la OUG privind rectificarea, subliniind că „iresponsabilitatea PSD riscă să arunce România într-o criză economică pe care abia ce am depăşit-o”.
CCR a admis însă majorarea ajutoarelor sociale
Curtea Constituțională (CCR) a respins, însă, miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea PNL depusă împotriva legii care majorează Indicatorul Social de Referință (ISR) de la 500 de lei la 1.200 de lei în următorii trei ani, practic o creștere cu 140% a indicatorului în funcție de care sunt calculate ajutorul de șomaj și alte ajutoare sociale.
Potrivit legii adoptate la jumătatea lunii octombrie de Parlament, majorarea ISR va fi una etapizată pe următorii trei ani: de la 1 ianuarie 2021 ISR crește la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1.200 de lei, după care se indexează cu inflația.
Impactul bugetar al creșterii într-un singur an era calculat de inițiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99% din PIB (2019), în timp ce Guvernul estima un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual.
Proiectul, votat în plină criză economică provocată de pandemia de coronavirus, a trecut cu 167 voturi pentru și 91 împotrivă.
Guvernul a transmis un aviz negativ pentru proiectul de lege, arătând că inițiatorii nu prevăd sursa banilor necesari pentru creșterea ajutoarelor sociale.
Proiectul a fost adoptat pe fondul creșterii rapide a deficitului bugetar prognozat pentru 2020 și 2021, creștere provocată atât de consecințele pandemiei de Covid-19, cât și de creșterile de pensii, alocații și salarii în mediul public.
Liberalii au atacat la Curtea Constituțională și acest act normativ, susţinând că aceasta nu respectă reglementările de tehnică normativă în sensul în care reglementarea este impredictibilă şi contradictorie. Astfel, ei au afirmat că este încălcat principiul securităţii juridice.