Cele mai noi producții din cinematografia maghiară, filme premiate la festivaluri internaționale, documentare pe teme de actualitate, o selecție a producției cinematografice transilvănene, bijuterii proaspete din programul de digitalizare al Arhivei Maghiare de Film, un lungmetraj de animație multipremiat, filme pentru copii și ateliere de animație se află în programul celei de-a 18-a ediții a Săptămânii Filmului Maghiar la București.
În perioada 10-17 noiembrie 2024, va avea loc cea de-a 18-a ediție a Săptămânii Filmului Maghiar la București, care a devenit un veritabil brand al Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar București. Cu ocazia #sfm18, invităm publicul la cinematograful Muzeului Țăranului să râdă, să plângă și să aplaude alături de creatorii cinematografiei maghiare, în fiecare seară cu regizori, actori și invitați din Ungaria.
Deschiderea obișnuită de luni a #sfm18 va fi precedată și în acest an de un vernisaj. Expoziția din ziua 0 a #sfm18 sărbătorește 55 de ani de emisiune în limba maghiară a TVR. Televiziunea Română a difuzat prima emisiune în limba maghiară pe 23 noiembrie 1969. Expoziția aniversară își propune să ilustreze schimbările și provocările din mai bine de o jumătate de secol prin utilizarea de artefacte care reflectă principalele caracteristici ale diferitelor perioade. Expoziția va fi deschisă de Mosoni Emőke, redactor-șef la TVR Magyar Adás.
Săptămâna Filmului Maghiar la București demarează cu proiecția în premieră pentru România a peliculei Punct negru (Fekete pont) în regia lui Szimler Bálint. Filmul a avut premiera internațională anul acesta la Festivalul Internațional de Film de la Locarno, unde a avut mare succes, obținând trei premii: Premiul Boccalino d’Oro – Premiul pentru cel mai bun regizor acordat de criticii independenți, Premiul pentru cea mai bună actriță pentru Mészöly Anna și Premiul special Concorso Cineasti del Presente. Iar la Festivalul Internațional de Film Cineast a fost distins cu Premiul special al juriului.
Dintre filmele Programului Incubator al Institutului Național de Film vom prezenta publicului bucureștean două filme: Ceva păsări (Valami madarak) în regia lui Hevér Dániel și Pelikan Blue (Kék Pelikán), de Csáki László, film ce a participat cu mare succes la peste douăzeci de festivaluri internaționale. Hevér Dániel își va însoți la București filmul în care prezintă o prietenie aparte între o adolescentă rebelă și un bătrân morocănos. Filmul documentar de animație Pelikan Blue, care aduce atmosfera schimbării de la începutul anilor 1990, a obținut până acum opt premii internaționale, printre care ultimele două la Festivalul de Film de Animație de la București, Animest, și anume Premiul pentru cel mai bun lungmetraj și Premiul juriului adolescenților.
Programul Incubator al Institutului Național de Film a fost lansat în anul 2015 cu scopul de a sprijini realizarea lungmetrajelor (minim. 70 minute) de debut. Programul oferă tinerilor regizori posibilitatea de a-și prezenta creațiile inovatoare, experimentale și, de asemenea, își propune să asigure varietatea de genuri în cinematografia maghiară. Institutul Național de Film dorește ca prin acest program tinerii cineaști aplicanți să cunoască sistemul de finanțare al Institutului și, obținând referințele corespunzătoare, să participe ulterior cu succes la proiectele de finanțare.
În cadrul Săptămânii Filmului Maghiar vom prezenta în premieră lungmetrajul Cădere liberă (Szabadesés) în regia lui Fésős András, film al cărui protagonist este bine cunoscutul actor român Bogdan Dumitrache. După proiecția filmului cei doi, precum și actrița Takáts Andrea vor participa la un Q&A. Filmul este o dramă psihologică și prezintă povestea unui tată și fiul lui, dar este și un diagnostic al unui oraș care și-a pierdut orice speranță.
După ce în 2016, în cadrul Săptămânii Filmului Maghiar am prezentat prima parte a trilogiei lui Hajdu Szabolcs, despre problemele de cuplu (Nu vă dați jos pantofii / Ernelláék Farkasáknál), acum vom prezenta a doua parte a acestei trilogii, intitulată Ziua lui Kálmán (Kálmán nap). În acest film sunt tratate dilemele morale apărute din lipsa de intimitate și sexualitate. Povestea este dureros de cotidiană, care ne fascinează prin detalii mărunte.
Și în acest an avem un film cu tematică istorică în programul #sfm18, vom prezenta filmul Jucătorul de șah (Mesterjátszma) în regia lui Tóth Barnabás. O combinație inedită între real și imaginar, în care un cuplu de tineri revoluţionari prind ultimul tren de refugiaţi ce pleacă din Budapesta după invazia rusă din 1956. Pe tren se află și o comoară ascunsă a Vaticanului, iar cele două intrigi se vor reuni în timpul unui captivant joc de şah care va decide nu doar soarta comoarei, dar și viața tinerilor.
În comedia Diseară vom ucide (Ma este gyilkolunk) îi găsim pe aproape toți actorii legendari contemporani maghiari. Conform scenariului ei sunt locuitori ai unui azil de actori bătrâni, iar actorii pensionați încep să sape după o presupusă crimă, iar umorul filmului e dat de faptul că acești monștrii sacrii ai scenei, „joacă” atât de bine, încât este imposibil de decis cine minte și cine spune adevărul.
În cadrul programului #sfm18 avem în fiecare an filme transilvănene. În acest an vom prezenta reconstrucția în imagini mișcătoare (24 de minute) a primului lungmetraj transilvănean, Sárga csikó (Mânzul șarg) care a fost turnat în 1913 la Cluj, pe baza scenariului scris de Janovics Jenő, în regia francezului Félix Vanyl. Deși filmul la vremea respectivă a fost distribuit în toată lumea, din păcate nu mai există nicio copie a filmului. În anii 1950 s-a distrus și copia din arhiva Pathé. Din pelicula originală de 1540 metri au rămas doar 135 metri în posesia Arhivei Maghiare de Film. Pe baza acestor fragmente, Zágoni Bálint, un cercetător înflăcărat al epocii de aur a filmului mut de la Cluj a realizat reconstrucția în imagini mișcătoare a filmului.
Pe lângă această reconstrucție vom avea o selecție a filmelor de scurt metraj realizate în ultimul an de cineaști maghiari din Transilvania. În cadrul selecției de scurtmetraje transilvănene, publicul bucureștean o poate cunoaște pe Hatházi Rebeka în noul ei statut creativ. După ce a fost văzută ca personaj în filmul lui Reisz Gábor: Explicație pentru tot (Magyarázat mindenre), iar în luna ianuarie a acestui an am organizat o expoziție cu colajele ei realizate pentru volumul lui Ilarie Voronca, deci am cunoscut-o ca ilustrator, ea își face acum debutul ca regizor de film.
În programul #sfm18 a fost inclusă și o compilație de scurtmetraje, cu filme maghiare care au fost premiate anul trecut. Printre altele, vor fi proiectate Legea și puterea (Kis hatalmasok) de Karácsony Péter, care a câștigat aproximativ 30 de premii internaționale, și un scurtmetraj bazat pe o povestire de Jászberényi Sándor.
S-ar putea enumera o sumedenie de pelicule memorabile care de-a lungul timpului au ținut cinematografia maghiară în topul mondial. Arhiva Maghiară de Film, prin programul de digitalizare restaurează an de an tot mai multe filme, dintre care obișnuim și noi să includem în programul Săptămânii Filmului Maghiar, în afara seriei anuale inițiate de institutul nostru: Clasici Maghiari. În acest an vom prezenta patru dintre aceste perle restaurate: Amurg (Szürkület) în regia lui Fehér György, Prima dragoste (Szerelem első vérig) în regia lui Dobray György și Horváth Péter, și celor mici vom proiecta tot filme din Arhiva Maghiară de Filme, Hei, Piciule! (Hahó, Öcsi!) de Palásthy György și Aventurile Veveriței Mishi (Misi Mókus kalandjai) de Foky Ottó.
În programul de filme documentare figurează două creații cu tematică foarte diferită: documentarul 56/Z regizat de Pigniczky Réka și Kiss Gergő ne arată cum vede generația Z anul 1956? În film este documentat procesul de înțelegere și creație a unei instalații despre revoluția maghiară din 1956 realizat pe baza arhivelor Memory Project, în colaborare cu Universitatea de Artă Moholy-Nagy (MOME). Creațiile rezultate arată ce înseamnă pentru studenții de astăzi amintirea revoluției din 1956, în paralel cu amintirile generației revoluționare. Concomitent, filmul urmărește și procesul de creație artistică, de le nașterea ideilor prin proiectare și până la executarea instalațiilor. Cei doi regizori vor fi prezenți la București la proiecția documentarului.Cel de-al doilea documentar din programul #sfm18, Cusut cu cerneală (Varrat) de Kempf Márta Anna, prezintă tatuajul, acest fenomen global, care se bucură de mare popularitate, dar prezintă și fenomenul artiștilor tatuatori maghiari, care sunt venerați prin toată lumea. Filmul prezintă fenomenul și influența pe care o exercită tatuajul asupra culturii maselor, și încearcă să afle de ce parcurg mii și mii de kilometri staruri de calibru mondial, precum Cate Blanchett, Lewis Hamilton sau Orlando Bloom numai pentru a avea veșnic pe pielea lor creația unor artiști maghiari ai tatuajului.
În cadrul #sfm18, Erdős Emese, managerul de proiecte educaționale al NFI-Filmarchívum, va susține ateliere de film la Liceul Ady Endre și la cinematograful Muzeul Țăranului Român.
Proiecția conexă a celei de-a 18-a ediții a Săptămânii Filmului Maghiar la București va avea loc duminică, 10 noiembrie, la Institut, unde va fi proiectat un eseu video de Hámos Gusztáv: 1989 Adevărata putere a televiziunii în cadrul proiectului 89′ through 35mm inițiat de WASP Studios.