Zilele trecute, mai exact pe 2 decembrie, s-a celebrat Ziua Internațională pentru Abolirea Sclaviei, însă forme de sclavie înca există chiar dacă de multe ori nu le observăm sau nu le conștientizăm.
Românii, de pildă, în perioada 2010-2012, erau printre principalele victime ale traficului de persoane în toate țările din UE: bărbați, femei și copii exploatați în agricultură, construcții, constrânși să cerșească sau să fure, în România și în alte țări (sursa Eurostat).
Formele moderne ale sclaviei se configurează și ca o lipsă de alternative de muncă și de supraviețuire. Nu există o delimitare netă între exploatarea prin muncă și traficul de persoane.
În Italia, exploatarea prin muncă forțată este o problemă socială profundă și în continuă evoluție în ultimii ani. Este vorba în primul rând despre emigrante ghetizate, violate și exploatate. Există însă și italience exploatate și plătite mult mai puțin decât prevede minimum sindical, dar, față de colegele de origine străină, italiencele nu rezultă exploatate și sub aspectul sexual și nu trăiesc în condiții de segregare. Fiind plătite mult mai puțin decât bărbații pentru aceeași activitate, dar expuse la condiții de muncă mult mai dificile, femeile tind – din ce în ce mai mult – să înlocuiască bărbații în acest sector de activitate.
„Exploatarea muncitorilor români angajați în serele din Ragusa este un fenomen sistemic, consolidat în mod dramatic pe teritoriul italian. O cale de ieșire este posibilă, sunt, însă, necesare acțiuni concrete, implicarea și colaborarea tuturor celor care pot contracara această realitate, de la instituțiile sociale private la administrațiile publice, de la autoritățile judiciare, la sindicatele de categorie„, explică Silvia Dumitrache, președinta Asociației femeilor românce din Italia (ADRI).
Femeile de origine straănă sclavizate în agricultura sunt 15.000 (față de 5.000 bărbați), în timp ce numărul muncitoarelor italience exploatate în principalele zonele agricole (Campania, Puglia, Sicilia) este de cel putin 60.000 și în continuă creștere. (sursa: Flai Cgil)
Situația este din ce în ce mai complicată din cauza crizei economice, a noii reforme a muncii și a forței de muncă ce intră din afara țării cu fluxul de migranți. Condițiile de exploatare, violentele sexuale, segregarea au fost denunțate dar nimic s-a schimbat. Nu este simplu să demonstrezi ca femeie că ai fost violată pentru că în acele zone persistă stereotipul și prejudiciul, astfel că victimele sunt considerate de către societate responsabile de a duce în tentație agresorul.
Schimbarea patronului nu este o soluție pentru că sunt intermediarii cei care fac violența și exploatează muncitoarele.
“Instituțiile care ar trebui să tuteleze cetățenii ar trebui să se activeze de urgență la nivel guvernamental, bilateral și transnatțonal prin măsuri de intervenție și prevenire a exploatării și traficului de persoane, iar mediatizarea acestora să fie o prioritate pentru Guvernul României”, precizează Silvia Dumitrache, care a a depus o plângere la Procuratura oraşului Ragusa.
“Ca Președinte al Asociatței A.D.R.I. am considerat de datoria mea să întreprind acest demers, informațiile prezentate fiind de o gravitate extremă. Cu toate că Italia este o țară civilizată în care drepturile fundamentale ale omului sunt garantate, realitatea denunțată merită un răspuns ferm și decisiv: femei exploatate, șantajate și violate; barbati amenințați și exploatați. Toate aceste abuzuri trebuie sa fie oprite. Suntem încrezători în bunul mers al anchetei justiției și suntem siguri că adevărul va ieși la iveală și că va fi făcută dreptate”.
“Din partea instituțiilor și mass mediei italiene am avut răspuns pozitiv, am primit suport și colaborare iî timp ce instituțiile românești sunt absente. În pofida faptului că sunt milioane de cetățeni români în străinătate, comunitatea românească rămâne invizibilă. Sclavia rămâne nu doar în documentele ONU, este prezentă în viața nostra de zi cu zi”, a adăugat Silvia Dumitrache. – Simona Hristian, Emigranul.it