Un recent studiu european contrazice reacțiile, exagerate, din ultima perioadă ale marilor capitale europene care au promovat ideea unui „turism pentru beneficii” în Europa. Studiul Comisiei Europene, contrazice astfel afirmațiile marilor cancelarii – Marea Britanie, Germania, Austria şi Olanda potrivit cărora imigranții români și bulgari împovărează sistemele de securitate socială europene. Materislul subliniază că legislaţia europeană dă dreptul muncitorilor România și Bulgaria să circule liber în Danemarca, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Ungaria, Grecia, Spania, Portugalia, Italia şi Cehia. Singurele state care încă mai mențin o serie de restricții fiind Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxembourg, Malta, Olanda şi Marea Britanie. În principiu acestea constă în faptul că românii şi bulgarii trebuie să obţină un permis de muncă. Începând cu 1 ianuarie 2014 – la şapte ani de la aderarea celor două ţări la UE – toate aceste restricţii vor fi eliminate. Conform legislaţiei UE privind libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor, cetăţenii europeni pot circula liber în toate statele Uniunii şi se pot angaja oriunde fără a fi nevoiţi să obţină permis de muncă.
Cu toate acestea, opinia publică este divizată cu privire la efectele pozitive ale liberei circulaţii, iar în câteva state UE au loc dezbateri cu privire la existenţa sau nu a unui aşa-zis „turism social” sau „turism pentru beneficii”.
În această primăvară, miniştrii de interne ai Marii Britanii, Germaniei, Olandei şi Austriei au trimis o scrisoare Comisiei Europene, avertizând că unele oraşe întâmpină probleme considerabile din cauza imigranţilor din UE care solicită ajutoare sociale.
În ianuarie, piaţa europeană a muncii va fi complet deschisă cetăţenilor români şi bulgari, care s-au alăturat Uniunii Europene în2007, ceea ce alimentează temerile existente în Marea Britanie şi în alte ţări cu privire la o creştere masivă a influxului de imigranţi. Însă un nou raport realizat de firma de consultanţă ICF-GHK pentru Comisia Europeană afirmă că majoritatea covârşitoare a imigranţilor interni din UE se mută în altă ţară pentru a munci, nu pentru a profita de ajutoarele de stat.
În majoritatea ţărilor, imigranţii din UE reprezintă mai puţin de 5% din numărul celor care beneficiază de ajutoare sociale. Iar Comisia Europeană subliniază că aceşti imigranţi aduc o contribuţie netă la bugetul ţărilor-gazdă, întrucât plătesc mai mult pe impozite decât primesc din beneficii. În ceea ce priveşte asistenţa de sănătate, imigranţii din UE fără loc de muncă nu consumă, în medie, decât 0,2% din bugetul sănătăţii, afirmă studiul.
În Cipru, de exemplu, cheltuielile estimate pentru imigranţii din UE care nu muncesc se situează între 2,9 şi 3,9% din cheltuielile totale cu sănătatea. În medie, cheltuielile sunt la fel de reduse şi în ţări precum Irlanda (1,8-2,3%), Marea Britanie (0,7-1,1%) şi Danemarca (0,2-0,7%). Autorii avertizează totuşi că, datorită calităţii informaţiilor privitoare la imigranţii non-activi, aceste date trebuie privite ca fiind doar estimări.
Jonathan Todd, purtător de cuvânt al Comisiei, a declarat pentru BBC că raportul arată că, în realitate, sistemele de asistenţă socială din statele UE au de câştigat de pe urma imigraţiei.
Elisabeth Svantesson, ministrul suedez al muncii, a declarat că imigranţii din UE au adesea o rată a angajării mai bună decât cetăţenii statului-gazdă. Cel mai mare număr de imigranţi din UE non-activi, proporţional cu populaţia, există în Luxembourg (13,9%), urmat de Cipru (4,1%), Belgia (3%) şi Irlanda (3%). Raportul arată că peste două treimi din imigranţii inactivi din UE sunt studenţi, pensionari şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar rudele imigranţilor reprezintă un număr mult mai mic.
“În Suedia nu vedem niciun turism social”, a declarat Svantesson pentru radioul suedez. „Se pare că, după ceea ce vedem în raport, imigranţii din UE sunt de fapt cei care contribuie în ţările în care călătoresc. Acesta este exact lucrul de la care a pornit idea ”liberei circulaţii” – acela că ar trebui să aibă de beneficiat şi individul şi statele UE”, a adăugat ministrul. Un raport similar comandat de către ministerul britanic de externe şi publicat în aprilie ajunsese la concluzii nu foarte diferite, contrazicând afirmaţiile premierului David Cameron conform căruia Marea Britanie ar urma să se confrunte din ianuarie, la ridicarea restricţiilor de muncă, cu un val masiv de imigranţi din Bulgaria şi România.
