Conform sondajului „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19„, 92.6% dintre români au auzit de campania de vaccinare a populației împotriva Covid-19 începută de țările Uniunii Europene, inclusiv România, la finalul lunii decembrie. Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.
Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19. Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole, dintre care cel de-al doilea capitol se concentrează asupra campaniei de vaccinare anti-Covid19. Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/02/9.02.21-Cap.-2-Sondaj-VACCINARE-STG.pdf
Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: „Marea majoritate a populației (73%) are o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti COVID 19, iar peste jumătate (56%) apreciază modul în care a fost pregătită campania de vaccinare în România. Totuși, jumătate dintre români consideră drept utile, dar insuficiente informațiile publice despre vaccinul anti-COVID19. De asemenea, implicarea Armatei în campania de vaccinare a fost o decizie utilă, două treimi din populație (66%) considerând-o o idee bună, iar jumătate dintre români consideră că Biserica ar trebui să sprijine campania de vaccinare.
Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group: „Implicarea cultelor religioase în campania de vaccinare este nepopulară în rândul românilor cu vârsta sub 45 de ani. Publicul în rândul căruia bisericile beneficiază de încredere și susținere este, însă, în principal compus din persoane cu vârsta peste 45 de ani. Implicarea cultelor în campanie este, deci, utilă pentru că ajută la cristalizarea deciziei pentru grupurile cele mai vulnerabile de populație.”
Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.”
ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR
Campania de vaccinare în Uniunea Europeană
92.6% dintre români au auzit de campania de vaccinare a populației împotriva Covid-19 începută de țările Uniunii Europene, inclusiv România, la finalul lunii decembrie. 7.2% nu au auzit de această campanie, iar 0.3% nu știu sau răspund.
Implicarea Uniunii Europene în achiziția de vaccinuri
73.2% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID19 destinate vaccinării populației din toate statele membre ale Uniunii. 22.5% au o părere proastă despre această decizie a UE. Ponderea non-răspunsurilor este 4.3%.
Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație scăzut, cei inactivi potențial activi sau gulere albastre, cei fără venit sau cu un venit redus tind să aibă într-o măsură mai mare decât celelalte categorii socio-demografice o părere proastă despre decizia UE de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID19 pentru toate statele membre ale Uniunii.
Pregătirea campaniei naționale de vaccinare
56.6% dintre participanții la sondaj sunt de părere că până acum campania națională de vaccinare împotriva Covid-19 a fost pregătită foarte bine sau bine, 39.3% că a fost pregătită prost sau foarte prost. Nu știu sau nu răspund 4.1%.
Analiza socio-demografică: Apreciază că până acum, campania a fost pregătită bine sau foarte bine în special persoanele peste 60 de ani, respondenții cu studii superioare, inactivii pasivi, cei care nu au cont pe rețele sociale și respondenții care câștigă peste 3000 de lei.
Implicarea Armatei și a Bisericii în campania de vaccinare
În opinia a două treimi dintre respondenți (66%) implicarea Armatei în derularea campaniei naționale de vaccinare este o idee foarte bună sau bună. Doar 30% consideră implicarea instituției drept o ideea proastă sau foarte proastă. 4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, gulerele gri și persoanele cu studii superioare apreciază implicarea Armatei în derularea campaniei de vaccinare drept o idee bună și foarte bună într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice.
Sunt de părerea contrarie în special tinerii între 18 și 29 de ani, cei inactivi potențial activi și respondenții fără venit.
49.8% dintre respondenți sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, ar trebui să sprijine campania de vaccinare, în timp ce 46.3% se opun acestei idei, iar 4% nu știu sau răspund.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, NU ar trebui să sprijine campania de vaccinare în special locuitorii din regiunea Centru și respondenții între 18 și 29 de ani, respectiv cei cu vârsta între 30 și 44 de ani.
Strategia de vaccinare pe grupe specifice de populație
85.8% dintre români sunt de acord cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare stabilită în cadrul strategiei naționale. 11.6% își exprimă dezacordul față de ierarhia stabilită de autorități. Procentul non-răspunsurilor este 2.6%.
Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, gulerele albe și cei din urbanul mare sunt de acord într-o proporție mai ridicată decât restul cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare.
Informațiile pe tema vaccinurilor și a vaccinării
Cât privește informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum, 32.6% dintre respondenți apreciază că acestea sunt utile și suficiente, 49.5% că sunt utile, dar insuficiente, iar 15.1% că sunt inutile. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2.8%. Distribuția opiniilor populației este clară și indică în mod necesar o densitate și o diversitate mai mare a informațiilor oficiale despre vaccinurile anti-COVID19 și vaccinare.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile și suficiente în special gulerele gri și respondenții care lucrează la stat.
Consideră că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile, dar insuficiente mai ales persoanele care au studii superioare, cele care locuiesc în urbanul mare și respondenții care câștigă peste 3.000 de lei.
Persoanele care au studii primare, gulerele albastre și respondenții fără venit consideră într-un procent mai ridicat că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt inutile.
Administrarea vaccinurilor în locații din afara unităților sanitare
Declară că au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare, inclusiv în caravane mobile, 53% dintre participanții la sondaj, în timp ce 45.3% își exprimă neîncrederea în administrarea vaccinului în astfel de locații, iar 1.8% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, respondenții care locuiesc în regiunea București-Ilfov și cei care câștigă peste 3.000 de lei.
Nu au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta până în 29 de ani, respondenții inactivi potențiali activi și persoanele fără venit.
Încrederea în diverse tipuri de vaccin
Dintre diversele formulele de vaccin deja avizate pentru utilizare sau aflate în fazele finale de avizare, românii au cea mai mare încredere în cel dezvoltat de Pfizer – BioNTech.
Astfel, 51.6% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech (SUA – Germania), în timp ce 33.6% declară că puțină și foarte puțină încredere, iar 9.2% că nu au auzit de acest vaccin. Nu știu sau răspund 5.6%.
Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech mai ales respondenții cu vârsta peste 60 de ani, cei cu studii superioare și gulerele albe.
În vaccinul Moderna au încredere multă și foarte multă 44.1% dintre respondenți, în timp ce 38.6% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 11.6% că nu au auzit de acest vaccin. 5.7% nu știu sau răspund.
Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Moderna mai ales respondenții care au vârsta peste 60 de ani, cei care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 2000 de lei pe lună, respondenții cu studii superioare și gulerele albe.
Au încredere multă și foarte multă în vaccinul Oxford- AstraZeneca 38.5% dintre respondenți, în timp ce 35.7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 17.3% că nu au auzit de acest vaccin. 8.5% nu știu sau răspund.
Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Oxford – AstraZeneca mai ales respondenții care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 3.000 de lei, cei cu studii superioare și gulerele albe.
În vaccinurile dezvoltate de China au încredere multă și foarte multă 17,8% dintre respondenți, în timp ce 58,7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 16.4% că nu au auzit de aceste vaccinuri. Ponderea non-răspunsurilor în acest caz este de 7.1%.
Analiza socio-demografică: În rândul categoriei gulerelor gri și a respondenților cu vârsta între 30 și 44 de ani se înregistrează procente mai ridicate ale celor care au puțină și foarte puțină încredere în vaccinurile dezvoltate de China.
17.7% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Sputnik (Rusia), în timp ce 55.2% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 19% că nu au auzit de acest vaccin. 8.1% este ponderea non-răspunsurilor.
Analiza socio-demografică: Au puțină și foarte puțină încredere în vaccinul Sputnik mai ales respondenții din categoria gulerelor gri, cu vârsta între 30 și 44 de ani, locuitorii din regiunea Centru și respondenții care câștigă sub 1.000 de lei lunar.
Ipoteza vaccinării sezoniere anti-COVID19
În cazul în care datele epidemiologice vor indica nevoia unei vaccinări sezoniere anti-COVID19 (la fel ca în cazul vaccinării pentru virusul gripal), 57.6% dintre cei intervievați ar fi dispuși să se vaccineze anual, 37.2% nu ar fi dispuși, iar 5.2% nu știu sau nu răspund.
Analiză socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, gulerele albe și persoanele cu un venit luna peste 3.000 de lei declară într-un procent mai ridicat că ar fi dispuse să se vaccineze anual.
De părere contrarie sunt în special gulerele gri și respondenții fără venit.
Recomandări de la medicul de familie privind vaccinarea
75.7% dintre români spun că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie sau de la medicul specialist, 11.6% că au primit o singură dată astfel de recomandări, iar 12.3% de mai multe ori. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.4% din totalul eșantionului.
Analiza socio-demografică: Declară că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie în special respondenții din categoria gulerelor albastre și cei fără venit.
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.
Datele au fost culese în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.
O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.