De vorbă cu senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni
Reporter: În ultima perioadă au fost luate o serie de hotărâri referitoare la românii din afara granițelor, unele dintre ele trecând aproape neobservate. Este vorba despre decizia Parlamentului de a menține la șase numărul reprezentanților românilor din afara granițelor în Parlament și organizarea primei ediții a Congresului Românilor de Pretutindeni. Cum poate fi argumentată decizia Parlamentului de a păstra același număr de parlamentari care reprezintă românii de pretutindeni, având în vedere fenomenul migraționist din ultimii ani?
Senatorul Viorel Badea: Deși luată în Parlamentul României, cred că decizia de a menține la șase – doi senatori și patru deputați – numărul parlamentarilor pentru diaspora este o hotărâre profund ilegală și împotriva tuturor cutumelor electorale. Nu este normal ca peste patru milioane de români care trăiesc in afara granițelor țării să fie reprezentați de numai șase parlamentari. Norma de reprezentare este dată peste cap de parlamentarii români, în special de cei de la Camera Deputaților, care a fost cameră decizională în acest caz. Fără o bună reprezentare a românilor din afara granițelor în Parlamentul României nu putem să ajungem la o soluționare a problemelor cu care se confruntă conaționalii noștri de pretutindeni. Eu sper că poate le va veni mintea la cap celor care au votat împotriva unei asemenea inițiative și consider că este absolut necesar să se facă o reparație în legea care prevede reprezentarea românilor din afara granițelor în Parlamentul României. Consider că cei care au luat hotărârea votării împotriva unei mai bune și mai eficiente reprezentări a românilor din afara granițelor în Parlamentul României au luat o decizie împotriva unei bune rânduiri a neamului românesc din afara granițelor. Este o decizie antinațională și antipatriotică.
Credeți că parlamentarii care au votat împotriva creșterii reprezentării românilor din afara granițelor în Legislativul de la București au luat o decizie în cunoștință de cauză, au suficiente informații despre comunitățile românești din afara granițelor?
Nu au, pentru că nu-i interesează. În general, mare parte dintre parlamentarii care au votat împotriva acestei măsuri de reprezentare proporțională și mai eficientă a românilor din afara granițelor sunt persoane care s-au închis în circumscripțiile lor electorale din România, care au impresia că România se termină acolo unde se închid frontierele ei și că dincolo de aceste frontiere nu mai există români. Sunt convins că o asemenea hotărâre va avea un impct negativ chiar asupra statului român.
Pe de altă parte, în timp ce Legislativul decide menținerea la șase parlamentari a numărului reprezentanților comunităților din afara granițelor, se observă că românii din afara țării nu par interesați să se implice în viața politică din România. Am în vedere numărul mic de români din afară care s-au înscris până acum în Registrul Electoral, inclusiv cu opțiunea de a vota prin corespondență, lucru care poate fi considerat un indicator pentru dorința românilor din afară de a se implica în înnoirea României. Este doar o aparență sau o neîncredere că sistemul va funcționa?
Explicația este simplă și ține de întortochelile din legea electorală. Este o lege electorală sucită, este o lege electorală care dorește să schimbe un sistem de vot brusc și fără o bună campanie de prezentare a acestui nou sistem. Practic, acum sunt într-un turneu în Europa, mă întâlnesc cu comunități de români din mai multe state. Din toți cei pe care i-am întrebat dacă sunt la curent cu modificările din legea electorală foarte puțini mi-au spus că le cunosc. Voi prezenta partidelor politice din România un proiect de amendare a legii electorale, prin care voi cere ca în acest tur de scrutin din toamnă, primul tur de scrutin la care se va putea vota și prin corespondență, să fie acceptată modalitatea de vot de până acum, astfel încât trecerea la un nou sistem de vot să fie făcută într-un mod echilibrat și treptat. Nu brusc. Dacă încercăm să facem o trecere bruscă la un alt sistem de vot ne vom trezi cu refuzul românilor de a se prezenta sau, cei care se vor prezenta, vor constata că nu au fost informați în timp util și în mod eficient și nu vor putea să își exercite dreptul la vot. Și vor apărea probleme la fel de mari ca în 2014. Or, cred că nimeni nu-și dorește repetarea situației din 2014 și problemele care au fost la misiunile diplomatice ale României.
O altă decizie relativ recentă vizează organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Prima ediție, după o foarte mare perioadă de așteptare. Organizarea Congresului nu a fost lipsită de discuții și semne de întrebare, majoritatea legate de modul în care au fost selectați delegații la congres, de autenticitatea semnăturilor din listele de susținere, lucruri care au generat, la rândul lor, întrebări legate de reprezentativitatea viitorului Consiliu al Românilor de Pretutindeni și de legitimitatea deciziilor și propunerilor care vor fi adoptate….
Cred că pentru a avea legitimitate, un asemenea Congres trebuie să aibă o bună reprezentare. Ceea ce în momentul acesta nu se întâmplă. Sunt convins că toate deciziile care vor fi luate la acestă reuniune a câtorva reprezentanți ai românilor de pretutindeni la București vor fi lovite de nulitate. Vor fi decizii care vor fi contestate de comunitățile românești care nu și-au găsit locul la această reuniune. Este foarte important pentru noi să asigurăm o reprezentare obiectivă și echitabilă a tuturor românilor care trăiesc în afara granițelor. De asemenea, este foarte important ca, în urma contestațiilor care au venit din comunități, să fie verificate aprofundat listele trimise la București cu susținătorii care au mandatat delegații la această încercare de Congres. Consider că este absolut normal să organizăm un Congres, dar în același timp consider că este normal ca acel Congres să genereze un Consiliu reprezentativ al românilor de pretutindeni, dar numai în condițiile în care Congresul însuși este reprezentativ. Altfel, acest Congres nu poate emana niciun fel de altă instituție, atât timp cât nu are reprezentaivitate și atât timp cât a fost organizat în mod defectuos. – A consemnat Antuanela Roșioru
