La 8 martie a.c., a avut loc la Paris reuniunea Comisiei pentru afaceri politice și democrație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), pe a cărei ordine de zi a figurat, între altele, o dezbatere pe marginea proiectului de raport cu tema: “Corupția, ca regim de guvernanță: un obstacol în calea eficienței instituționale și progresului”, raportor: Michele Nicoletti (Italia, Grupul Socialist).La reuniune a participat, ca invitat special, Drago Kos, președintele Grupului de lucru privind combaterea corupției al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În timpul dezbaterilor au fost prezentate de raportor și de reprezentantul OCDE experiența Consiliului Europei/Grupului de state împotriva corupției (GRECO) și a OCDE în domeniul combaterii corupției. Drago Kos a menționat România în grupul statelor performante în ceea ce privește lupta împotriva corupției, amintind de activitatea DNA în combaterea corupției.
Senatorul Titus Corlățean, membru al Comisiei pentru afaceri politice și democrație a APCE, participant la reuniune, a subliniat că o acțiune eficace de combatere a corupției presupune voință politică, înființarea unei structuri specializate, care să beneficieze de autonomie și de resurse financiare, umane și de natură tehnică care să îi fie puse la dispoziție. A prezentat pe scurt modelul instituțional și legislativ românesc de combatere a corupției, subliniind că instituția specializată din România, DNA, la care a făcut referire reprezentantul OCDE, beneficiază în prezent de o cotă foarte ridicată de încredere în rândul opiniei publice românești. A arătat că în prezent, suplimentar acțiunii operative de combatere a corupției, se pune tot mai mult problema unei activități în domeniul educației și prevenției.
Oficialul român a evocat istoricul contribuției românești la instituțiile specializate ale Consiliului Europei de combatere a corupției, în calitatea sa de membru al echipei juridice care a susținut la acel moment reprezentarea României la Grupul Multidisciplinar împotriva Corupției (GMC), negocierea și aprobarea Convenției privind combaterea corupției în domeniul civil sau penal, Acordului parțial lărgit al Consiliului Europei care punea bazele GRECO. În acest context a reamintit că România, prin misiunea sa diplomatică de la Strasbourg, a asigurat în 1999 prima președinție a Comitetului Statutar al GRECO. A subliniat importanța recomandărilor GRECO adresate statelor evaluate și a informat în legătură cu noua legislație electorală și privind funcționarea partidelor politice, adoptată în 2015 de Parlamentul României, care a încorporat o serie de recomandări de țară importante ale GRECO în materia finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Parlamentarul român a solicitat raportorului comisiei să urmărească, în elaborarea proiectului de raport, stabilirea unor standarde comune în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției la nivelul statelor membre ale Consiliului Europei, în vederea evitării percepției privind existența unor duble standarde în această materie și a subliniat necesitatea diseminării la o scară cât mai largă a exemplelor de bune practici.
Cu titlu de exemplu, a menționat proiectul de asistență început anterior acordat de România Republicii Moldova în domeniul reformei sistemului judiciar, integrității, combaterii corupției și criminalității organizate și care se dorește a fi continuat.
Din intervențiile raportorului și reprezentantului OCDE au rezultat, între altele, utilitatea legiferării corespunzătoare a activității de lobby în societățile democratice, precum și atenția specială pe care partidele politice trebuie să o acorde selecției de candidați propuși în alegerile naționale.
Discuțiile pe marginea proiectului de raport al comisiei vor continua în perioada următoare.
