În dezbaterea anuală privind starea Uniunii Europene, deputații i-au adresat întrebări președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la cele mai urgente provocări cu care se confruntă UE.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a început cel de-al doilea discurs privind starea Uniunii Europene, subliniind că, în contextul celei mai mari crize mondiale în domeniul sănătății din ultimul secol, a celei mai profunde crize economice mondiale din ultimele decenii și a celei mai grave crize planetare, „am ales să acționăm împreună. Ca o singură Europă unită. Și putem fi mândri de acest lucru”. Ea a subliniat că Europa se numără printre liderii mondiali în ceea ce privește rata de vaccinare, și în același timp a pus la dispoziție jumătate din producția sa de vaccinuri în afara Uniunii. În prezent, prioritatea este de a accelera vaccinarea la nivel mondial, de a continua eforturile în Europa și de a se pregăti bine pentru viitoarele pandemii.
Privind în perspectivă, aceasta a subliniat că „domeniul digital joacă un rol decisiv” și a anunțat un nou Act european privind cipurile, care va reuni capacitățile de cercetare, proiectare și testare de talie mondială ale Europei și va coordona investițiile UE și naționale pentru semiconductori. În ceea ce privește schimbările climatice, von der Leyen a precizat că „tocmai pentru că sunt rezultatul acțiunilor umane, putem face ceva pentru a schimba lucrurile în bine”. Aceasta a subliniat că, prin intermediul Pactului verde, UE a fost prima economie majoră care a prezentat o legislație cuprinzătoare în acest domeniu, s-a angajat să sprijine țările în curs de dezvoltare prin dublarea finanțării pentru biodiversitate și a promis o sumă suplimentară de 4 miliarde EUR în sprijinul tranziției verzi până în 2027.
Vorbind despre politica externă și de securitate, von der Leyen a solicitat o politică europeană de apărare cibernetică și o nouă lege europeană privind reziliența cibernetică, și a anunțat organizarea unui summit privind apărarea europeană în timpul președinției franceze a Consiliului.
Manfred WEBER (PPE, Germania) a subliniat consecințele sociale și economice ale crizei COVID-19 și a afirmat că Europa trebuie să creeze de urgență noi locuri de muncă, inclusiv în sectorul sănătății, unde UE este lider în ceea ce privește vaccinurile împotriva COVID-19. El a pledat pentru un program de urgență UE-SUA în domeniul comerțului pentru sectorul transporturilor, mobilității și cel digital, și pentru un plan de reducere a birocrației. Apărarea europeană ar trebui consolidată printr-o forță de reacție rapidă, iar Europol ar trebui transformat într-un „FBI european”, a conchis acesta.
Iratxe GARCÍA (S&D, Spania) a evaluat în mod pozitiv lupta UE împotriva pandemiei și a consecințelor acesteia: „70% din populație este vaccinată, libertatea de circulație este din nou o realitate, iar fondurile NextGenerationEU sunt deja în curs de distribuire”. Tranziția către o economie verde este, de asemenea, pe drumul cel bun, a adăugat aceasta, dar „nu am depus suficiente eforturi pentru a asigura bunăstarea cetățenilor”: criza a exacerbat inegalitățile și a afectat mai mult persoanele cele mai vulnerabile.
Dacian Cioloș (Renew, România) s-a plâns că, de prea multe ori, Comisia s-a angajat în diplomație în relația cu Consiliul, în loc să se implice în procesul de elaborare a politicilor cu Parlamentul European. Subliniind faptul că valorile europene sunt temelia Uniunii noastre, el a îndemnat Comisia să înceapă să utilizeze mecanismul UE de protecție a bugetului împotriva încălcărilor statului de drept – în vigoare timp de aproape un an, dar niciodată aplicat – pentru a opri finanțarea focarelor iliberale în multe părți ale Europei unde independența sistemului judiciar este erodată, unde jurnaliștii sunt asasinați și minoritățile discriminate.
Philippe LAMBERTS (Verzi/ALE, Belgia) a solicitat obiective climatice mai ambițioase: „Mai rapid, mai sus, mai puternic: este momentul să punem în aplicare obiectivele ambițioase în eforturile noastre de a salva planeta”. Acesta a solicitat, de asemenea, modificarea sistemelor fiscale și sociale pentru a asigura o existență demnă pentru toți. În ceea ce privește politica externă, Lamberts a remarcat că, numai prin partajarea suveranității, UE ar putea dobândi o „greutate mare” pe scena mondială și a precizat că „fortăreața Europa” nu va fi niciodată un actor geopolitic respectat. În cele din urmă, acesta și-a exprimat regretul cu privire la faptul că principala preocupare a țărilor UE cu privire la Afganistan este de a evita ca afganii să pună piciorul pe teritoriul european.
Cetățenii UE nu au nevoie de „discursuri înflorate”, ci doar „doresc să fie lăsați în pace”, a declarat Jörg MEUTHEN (ID, Germania). Acesta a criticat planurile Comisiei de „cheltuieli masive” – pentru Pactul verde, pentru fondul de redresare, pentru pachetul climatic – pe care cetățenii vor trebui să le plătească în cele din urmă. El a avertizat cu privire la birocrația din ce în ce mai mare și a deplâns tranziția către energia verde, pledând pentru mai multă energie nucleară.
Raffaele FITTO (ECR, Italia) a avertizat că „resursele NextGenerationEU nu sunt suficiente” și a solicitat o reformă a Pactului de stabilitate. Acesta a solicitat, de asemenea, o modificare a normelor privind ajutoarele de stat și o politică comercială mai autonomă. „Tranziția verde nu poate fi abordată fără a lua în considerare ceea ce se întâmplă în lume și, în special, impactul asupra sistemului nostru de producție”, a adăugat acesta. În ceea ce privește statul de drept și Polonia, Fitto a denunțat „impunerea politică de către o majoritate care nu respectă competențele statelor individuale”.
Potrivit lui Martin SCHIRDEWAN (Stânga, DE), Ursula von der Leyen s-a lăudat, dar nu a oferit niciun răspuns la problemele actuale. Acesta a solicitat eliminarea protecției brevetelor pentru vaccinuri și a deplâns faptul că cei mai bogați 10 miliarde de oameni din Europa și-au sporit și mai mult averile în timpul pandemiei, în timp ce unul din cinci copii din UE crește în sărăcie sau este expus riscului de sărăcie.
Puteți urmări intervențiile individuale:
Ursula VON DER LEYEN, Președinta Comisiei Europene
Manfred WEBER, (PPE, Germania)
Iratxe GARCÍA PÉREZ, (S&D, Spania)
Dacian CIOLOȘ, (Renew, România)
Philippe LAMBERTS, (Verzi/ALE, Belgia)
Jörg MEUTHEN, (ID, Germania)
Raffaele FITTO, (ECR, Italia)
Martin SCHIRDEWAN, (Stânga, Germania)