Comisia Europeană analizează în raportul privind starea uniunii energetice în 2023 răspunsul UE la criza energetică din ultimii doi ani, evaluează situația actuală a tranziției verzi la nivel național, european și mondial și prezintă provocările și oportunitățile viitoare pe măsură ce Europa își urmărește obiectivele legate de energie și climă pentru 2030 și 2050.
Raportul arată modul în care UE a răspuns în mod colectiv la agresiunea Rusiei în Ucraina și la utilizarea ca armă a aprovizionării cu energie, prin accelerarea tranziției către o energie curată, diversificarea aprovizionării și economisirea energiei.
Planul REPowerEU și o serie de măsuri legislative de urgență s-au asigurat că Europa evită întreruperile aprovizionării cu energie, reduce presiunea asupra piețelor energiei, a prețurilor și a consumatorilor și continuă reforma structurală a sistemului energetic. Acest lucru s-a realizat prin intermediul legislației privind Pactul verde european și prin utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. De asemenea, UE este pe cale să își îndeplinească obiectivele REPowerEU. Înainte de iarna 2023-2024, UE este pregătită mai bine să își asigure securitatea energetică, datorită acțiunilor de umplere a depozitelor de gaze, diversificării rutelor și infrastructurii de import de energie, investițiilor în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică și eforturilor colective de reducere a cererii de energie.
Cifre-cheie privind starea uniunii energetice:
Emisiile nete de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu aproximativ 3% în 2022, ajungând la o reducere de 32,5 % față de nivelurile din 1990;
UE și-a redus drastic dependența de combustibilii fosili rusești prin eliminarea treptată a importurilor de cărbune, reducerea importurilor de petrol cu 90%, reducerea importurilor de gaze de la 155 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 80 de miliarde de metri cubi în 2022 și la aproximativ 40-45 de miliarde de metri cubi în 2023;
UE a redus cererea de gaze cu peste 18% în comparație cu ultimii cinci ani, economisind aproximativ 53 de miliarde de metri cubi de gaz;
Instalațiile de înmagazinare a gazelor erau umplute la 95% din capacitate înainte de iarna 2022-2023 și se află la peste 98% din capacitate;
Platforma energetică a UE a organizat trei runde de achiziționare în comun de gaze, colectând o cerere de 44,75 de miliarde de metri cubi și corelând-o cu 52 de miliarde de metri cubi de oferte de aprovizionare;
2022 a fost un an record pentru noua capacitate fotovoltaică solară (+ 41 GW), care a crescut cu 60 % față de 2021 (+ 26 GW). Noua capacitate eoliană onshore și offshore a fost cu 45 % mai mare decât în 2021;
În 2022, 39% din energia electrică a fost produsă din surse regenerabile, iar în luna mai energia eoliană și solară au depășit pentru prima dată combustibilii fosili în producția de energie electrică a UE;
au fost convenite obiective legislative pentru o pondere minimă de 42,5 % a energiei din surse regenerabile în UE până în 2030, precum și obiectivul ambițios de a atinge 45 %. Obiectivele în materie de eficiență energetică au fost, de asemenea, majorate, pentru a reduce consumul final de energie cu 11,7 % până în 2030.
Provocări și oportunități viitoare
Deși se poate să fi lăsat deja în urmă efectele cele mai grave ale crizei energetice, raportul subliniază că nu e momentul să slăbim eforturile. UE trebuie să asigure în continuare gospodăriilor energie abordabilă, fiabilă și accesibilă și să consolideze competitivitatea industrială și economică a industriei sale, sprijinind investițiile în tehnologii curate.
Deși prețurile gazelor au atins un nivel de vârf în august 2022, situându-se la 294 euro/MWh, ele au scăzut la o medie de 44 euro/MWh din ianuarie până în iunie 2023. Prețurile la energia electrică au atins un nivel de vârf în august 2022, situându-se la 474 euro/MWh, dar au scăzut la o medie de 107 euro/MWh din ianuarie până în iunie 2023. Comisia continuă să acorde atenție prețurilor la energie pentru cetățeni și industrie și a publicat o recomandare privind sărăcia energetică și a facilitat o declarație comună privind îmbunătățirea protecției consumatorilor în rândul principalelor părți interesate din sectorul energetic.
Un instrument-cheie pentru planificarea și urmărirea angajamentele comune sunt planurile naționale privind energia și clima. Raportul din acest an prezintă prima evaluare a rapoartelor intermediare prezentate de statele membre cu privire la planurile naționale privind energia și clima pentru 2019. Comisia așteaptă în continuare ca mai multe state membre să își prezinte planurile actualizate privind energia și clima, pentru a permite o evaluare aprofundată până la sfârșitul acestui an a măsurii în care ne aflăm sau nu pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor revizuite pentru 2030 și a măsurilor care ar fi necesare pentru a remedia eventualele deficiențe.
Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a ajuns la 21,8% în 2021. Cu o creștere medie anuală de 0,67 puncte procentuale începând din 2010, atingerea noului obiectiv al UE pentru 2030, de 42,5%, va avea nevoie de o creștere mult mai rapidă în următorii ani. Emisiile de gaze cu efect de seră continuă să scadă constant în fiecare an, dar ritmul trebuie să se accelereze și aproape să se tripleze reducerile anuale pentru a ne îndeplini obiectivele pentru 2030.
Raportul privind starea uniunii energetice subliniază importanța stimulării competitivității și a poziției de lider industrial a UE în noul context energetic mondial, precum și importanța finalizării legislației privind organizarea pieței energiei electrice, Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și, în special, Actul privind materiile prime critice. Aceste propuneri vor completa pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” și vor sprijini dezvoltarea unor surse de energie nepoluante, a unor rețele și a unor piețe stabile în întreaga Europă. Dialogurile recent lansate cu industria pentru o tranziție curată vor fi un instrument important pentru punerea în aplicare a legislației și pentru identificarea și remedierea blocajelor, cum ar fi barierele din calea investițiilor sau deficitul de competențe. De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre pentru a urmări eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili cât mai curând posibil, care rămân un obstacol major în calea tranziției către o energie curată și un obstacol în calea obiectivelor noastre climatice.
Raportul privind starea uniunii energetice, care este publicat în fiecare an, este structurat în trei părți în 2023. Prima parte descrie modul în care obiectivele deosebit de ambițioase în materie de climă și mediu din cadrul Pactului verde european au stat la baza strategiei UE de răspuns la criză și a unei strategii pentru creștere economică și competitivitate. A doua parte analizează situația actuală a implementării uniunii energetice în toate cele cinci dimensiuni ale sale, pe baza evaluării de către Comisie a rapoartelor intermediare ale statelor membre cu privire la planurile lor naționale privind energia și clima. Ultima parte evidențiază provocările viitoare pentru sistemul energetic și politica energetică a UE.
Raportul este însoțit de o serie de rapoarte și anexe care acoperă diferite aspecte ale tranziției energetice și climatice, inclusiv de o evaluare a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale privind energia și clima, de raportul intermediar privind acțiunile climatice, de rapoartele anuale privind competitivitatea și subvențiile pentru energie și de un raport privind sustenabilitatea bioenergiei, printre altele. El include, de asemenea, o recomandare privind sărăcia energetică și un document de lucru al serviciilor Comisiei care a fost publicat la 23 octombrie.
