Comisia Europeană și-a prezentat Comunicarea privind munca decentă la nivel mondial, care reafirmă angajamentul UE de a promova munca decentă atât pe plan intern, cât și în întreaga lume. Eliminarea muncii copiilor și a muncii forțate se află în centrul acestui efort.
Cele mai recente cifre arată că munca decentă nu este, deocamdată, o realitate pentru multe persoane din întreaga lume și că mai sunt încă multe de făcut: 160 de milioane de copii – unul din zece la nivel mondial – sunt victime ale muncii copiilor, iar 25 de milioane de persoane se află într-o situație de muncă forțată.
UE promovează munca decentă în toate sectoarele și domeniile de politică, în conformitate cu o abordare cuprinzătoare care vizează lucrătorii de pe piețele interne, din țările terțe și din lanțurile de aprovizionare globale. Comunicarea adoptată astăzi stabilește politicile interne și externe pe care UE le utilizează pentru a pune în aplicare munca decentă la nivel mondial, plasând acest obiectiv în centrul unei redresări favorabile incluziunii, durabile și reziliente în urma pandemiei.
Ca parte a acestei abordări, Comisia pregătește un nou instrument legislativ pentru a interzice efectiv intrarea pe piața UE a produselor obținute prin muncă forțată, astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2021. Acest instrument va acoperi bunurile produse în interiorul și în afara UE, combinând o interdicție cu un cadru solid de asigurare a respectării normelor. Instrumentul se va baza pe standardele internaționale și va completa inițiativele orizontale și sectoriale existente ale UE, în special obligațiile privind diligența necesară și transparența.
Munca decentă: UE ca lider responsabil la nivel mondial
UE a luat deja măsuri ferme pentru a promova munca decentă la nivel mondial, contribuind la îmbunătățirea vieții oamenilor din întreaga lume. În ultimele decenii s-a înregistrat, de asemenea, o reducere semnificativă la nivel mondial a numărului de copii exploatați prin muncă (de la 245,5 milioane în 2000 la 151,6 milioane în 2016). Cu toate acestea, numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut cu peste 8 milioane între 2016 și 2020, inversând tendința pozitivă anterioară. În același timp, pandemia mondială de COVID-19 și transformările din lumea muncii, inclusiv ca urmare a progreselor tehnologice, a crizei climatice, a schimbărilor demografice și a globalizării, pot avea un impact asupra standardelor de muncă și asupra protecției lucrătorilor.
În acest context, UE se angajează să consolideze angajamentul său existent și să își extindă rolul de lider responsabil în lumea muncii, utilizând toate instrumentele disponibile și dezvoltându-le în continuare. Consumatorii solicită din ce în ce mai mult bunuri care sunt produse într-un mod durabil și echitabil și care asigură locuri de muncă decente pentru cei care le produc. Astfel cum s-a reflectat în dezbaterile din cadrul Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii europeni se așteaptă ca UE să își asume un rol de lider în promovarea celor mai înalte standarde în întreaga lume.
UE își va intensifica acțiunile, orientându-se în funcție de cele patru elemente ale conceptului universal de muncă decentă, astfel cum a fost elaborat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și reflectat în obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU). Printre aceste elemente se numără: (1) promovarea ocupării forței de muncă; (2) standardele și drepturile la locul de muncă, inclusiv eliminarea muncii forțate și a muncii copiilor; (3) protecția socială; (4) dialogul social și guvernanța tripartită. Egalitatea de gen și nediscriminarea sunt aspecte transversale ale acestor obiective.
Instrumente esențiale pentru munca decentă la nivel mondial
Comunicarea stabilește instrumentele viitoare și existente ale UE în patru domenii:
Politicile și inițiativele UE cu impact dincolo de granițele UE. Printre instrumentele esențiale de acest tip se numără:
Politicile UE care stabilesc standarde deschizătoare de drumuri la nivel mondial în ceea ce privește responsabilitatea și transparența întreprinderilor, cum ar fi propunerea de directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și viitoarea propunere legislativă privind munca forțată.
Orientările și dispozițiile juridice ale UE privind achizițiile publice durabile din punct de vedere social vor ajuta sectorul public să conducă prin puterea exemplului.
Politicile sectoriale ale UE, de exemplu cele privind alimentele, mineralele și textilele, consolidează respectarea standardelor internaționale în domeniul muncii.
Relațiile bilaterale și regionale ale UE: Printre instrumentele esențiale de acest tip se numără:
Politica comercială a UE, care promovează standardele internaționale în domeniul muncii.
Respectarea drepturilor lucrătorilor în țările terțe este o parte esențială a politicilor UE în domeniul drepturilor omului.
Politica UE de extindere și de vecinătate, care promovează munca decentă în țările învecinate.
UE în forurile internaționale și multilaterale: Printre instrumentele esențiale de acest tip se numără:
Sprijinul UE pentru punerea în aplicare a instrumentelor ONU privind munca decentă și contribuția activă a UE la stabilirea standardelor de muncă prin intermediul OIM.
Sprijinul UE pentru reformarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în vederea integrării dimensiunii sociale a globalizării.
În formatele G20 și G7, UE cooperează cu alte puteri economice mondiale pentru a promova munca decentă.
Colaborarea cu părțile interesate și în cadrul parteneriatelor globale: Printre instrumentele esențiale de acest tip se numără:
Sprijinul UE pentru partenerii sociali cu scopul de a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor în cadrul lanțurilor de aprovizionare.
Colaborarea UE cu actorii societății civile în vederea promovării unor medii sigure și propice pentru societatea civilă.