Site icon TIMP ROMÂNESC

Studenții români din afara granițelor pot afla despre exilul românesc postbelic

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împreună cu Institutul Cultural Român, în calitate de partener principal, Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional Peleş, anunţă deschiderea, la sfârşitul acestei săptămâni, a Şcolii de Vară despre exilul românesc postbelic, care se va desfăşura până pe 27 iulie 2017 la Sinaia.

În deschiderea evenimentului, care va avea loc pe 23 iulie 2017, vor lua cuvântul Anca Hogea, director general adjunct al Muzeului Peleş, Ion Tucă, directorul Casei Regale, Radu Preda, preşedinte executiv al IICCMER, Adrian Niculescu, vicepreşedintele IICCMER, Dinu Zamfirescu, președintele Consiliului Științific IICCMER, Mirel Taloş – vicepreşedintele ICR, consilierul de  Stat Sandra Pralong.

Programul are drept scop cunoașterea și înţelegerea fenomenului anticomunist postbelic în rândul tinerilor din ţară şi străinătate. Şcoala de Vară de la Sinaia se adresează studenților care urmează studii masterale sau doctorale în România şi diaspora (Europa), care dezvoltă sau intenționează să realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente.

La Şcoala de Vară de la Sinaia participă 15 tineri, opt din România şi şapte din alte ţări europene, care au demonstrat, în urma unei proceduri de selecţie, că înțeleg importanţa cunoaşterii fenomenului exilului românesc şi a tuturor experiențelor de viață ale românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989. Aceştia vor avea parte de prelegeri, workshop-uri, proiecţii de film, excursii şi alte activităţi interactive, menite să le sporească interesul şi să faciliteze dezvoltarea ulterioară pe teme legate de exil.

Obiectivul programului constă în recuperarea istoriei şi valorificarea contribuţiei culturale a exilului, ca fir conductor care trece peste decupajele de ordin cronologic ori politic, transformându-se, reinventându-se, adaptându-se în permanență noilor realități. Exilul românesc are o legitimitate istorică şi morală de la care diaspora ar putea să se revendice.

Exit mobile version