Departamentul de Stat american a făcut public Raportul privind starea democrației în lume. În cele 40 de pagini dedicate României sunt semnalate problemele semnificative ale drepturilor omului, rele tratamente aplicate persoanelor vulnerabile, corupția extinsă sau subordonarea presei intereselor politice sau de afaceri.
Cu toate acestea, sunt menționate și îmbunătățiri față de rapoartele precedente, dar și trecerea prin două rânduri de alegeri libere și corecte.
Departamentul de Stat subliniază că România are, în cea mai mare parte, legislația necesară pentru a remedia problemele, dar în unele situații nu este pusă complet sau corespunzător în aplicare.
Printre marile probleme din raport se numără: cazuri de pedepse sau tratamente inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială larg răspândită; lipsa investigațiilor și tragerea la răspundere a vinovaților pentru violența împotriva femeilor și a minorilor; și infracțiuni de violență vizând persoanele cu dizabilități instituționalizate și membrii grupurilor minoritare etnice.
Încălcări ale drepturilor omului
Justiția a luat măsuri pentru urmărirea penală și pedepsirea funcționarilor care au comis abuzuri, însă autoritățile nu dispuneau de mecanisme eficiente pentru a face acest lucru și au întârziat procedurile care presupuneau abuzuri ale poliției și acte de corupție, rezultând în multe cazuri care s-au încheiat prin achitare. Impunitatea pentru autorii unor abuzuri ale drepturilor omului a fost o problemă continuă în România, arată raportul.
Printre dosarele nerezolvate privind abuzuri sau tratamente inumane care au dus la pierderi de vieți, departamentul menționează dosarul penal privind bărbatul decedat la Vatra Dornei după ce a fost imobilizat de jandarmi în 2019, dosarul oficialilor din Securitate care l-au ucis pe dizidentul Gheorghe Ursu sau dosarul Revoluției Române.
Deși Constituția și legea interzic astfel de practici, au existat rapoarte din partea organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor) și presei că polițiștii și jandarmii au maltratat și abuzat persoane din comunitatea romă, în primul rând cu forță excesivă, inclusiv bătăi. Este menționat cazul de la Bolintin Vale din timpul pandemiei, dar și dosarul celor 15 angajați și un director de la Penitenciarul Rahova judecați pentru că au bătut și au falsificat raporturile medicale ale deținuților între 2015 și 2018.
ONG-ul CRISS a declarat că în 44 de cazuri de brutalitate împotriva romilor din ultimii 13 ani, nu au existat condamnări la nivel național, adesea deoarece procurorii nu au dus cazurile în instanță. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în mai multe cazuri că sistemul de justiție nu a reușit să obțină un rezultat echitabil în cazurile de brutalitate a poliției, în special împotriva romilor și a cazurilor care implică abuzuri în spitale de psihiatrie. Timpul mediu pentru pronunțarea unei hotărâri în cazurile de presupus abuz de poliție asupra romilor a fost de aproape patru ani.
În 2019, au fost depuse la Autoritatea Națională a Penitenciarelor (ANP) un total de 194 de plângeri împotriva personalului pentru abuzuri ale drepturilor deținuților, acte de discriminare, maltratare și comportament inadecvat. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ANP a trimis autorităților 76 de plângeri depuse de deținuți în 2019.
Impunitatea a fost o problemă semnificativă în rândul forțelor de securitate, în special în rândul poliției și jandarmeriei. Ofițerii de poliție au fost exonerați frecvent în cazurile de presupuse bătăi și alte tratamente crude, inumane sau degradante. O percepție larg răspândită a corupției și ineficienței poliției a contribuit la lipsa de respect a cetățenilor față de poliție. Salariile mici au contribuit, de asemenea, la apariției cazurilor de mită în rândul forțelor de ordine. – pe larg în romania.europalibera.org
