După ce BBC a difuzat un material despre puzderia de biserici construite în România în ultimii ani, și portalul american Kera News preia acest subiect, pornind tocmai de la calculul jurnaliștilor BBC: în România se ridică o biserică la trei zile. Această explozie a construcţiilor are loc într-una dintre cele mai sărace ţări din Europa, şi îl face pe comentatorul de origine română Andrei Codrescu să se întrebe ce se întâmplă cu adevărat. Potrivit sursei, ”falsul salt al României de la comunism la ceva numit mai întâi democraţie, apoi democraţie originală, apoi vechea mocirlă balcanică, pare a-şi fi găsit în sfârşit forma prin adăugarea religiozităţii la întregul amestec. Bisericile şi preoţii ortodocşi români sunt exemple perfecte ale trecutului ţării lor. În epoca fascistă, înainte de al doilea război mondial, preoţii au fost entuziaşti susţinători ai dictatorilor şi celor care urăsc toate minorităţile, în special pe evrei şi pe ţigani. În perioada comunistă, mulţi dintre preoţi au devenit colaboratori voluntari ai Securităţii, temuta poliţie secretă, raportând tot ce auzeau la spovedanie”, notează Rador, cu referire la sursa citată.
Departe de a fi onorabila opoziţie faţă de comunism, cum a fost Biserica Catolică din Polonia, Biserica românească a servit stăpânii timpului, cu ardoare. Religia, pe care Karl Marx a numit-o opiul poporului, a făcut aici totul pentru a se ridica la înălţimea numelui său. După revoluţia din 1989, Biserica a început o campanie pentru o catedrala naţională destinată să rivalizeze cu grandioase Casă a Poporului a lui Nicolae Ceauşescu, palatul kitsch care a falimentat România în anii 1980.
Printre acuzaţiile aduse împotriva dictatorului a fost megalomania lui arhitecturală care demolat cartiere vechi din Bucureşti, pentru a face loc monumentelor puterii sale. Opoziţia faţă de acest proiect a venit de la intelectuali care sperau că aderarea României la Uniunea Europeană va aduce cu ea un simţ al proporţiei. După cum se dovedeşte, aderarea la UE nu a adus cu ea nici gustul arhitectural, nicio vreo schimbare substanţială a nivelului de trai.
Autorul observă că ”o masă tot mai mare de oameni săraciţi şi-au întors faţa către Biserică, căutând minuni şi alinare. Sondajele de opinie au arătat că Biserica şi armata sunt instituţiile cu cea mai mare cotă de încredere în România post-comunistă. Deci, apar iar monumentele şi paradele. Dar nu ca pe vremuri. Există noi oportunităţi: contracte de construcţie acordate, politicieni recompensaţi. Biserica Ortodoxă le dă maselor lucrurile după care acestea tânjesc: biserici la fiecare colţ de stradă şi predici reînnoite despre măreţia naţiunii, presărate deliberat cu vechi sentimente anti-semite şi anti-romi, şi ceva în plus, un strop de anti-europenism, o propagandă anti-iluminare. Este formula imbatabilă a post-comunismului: opiu de cea mai bună calitate”.
Andrei Codrescu este autorul volumului „The Hole in the Flag” (Gaura din steag), despre misterioasele evenimente din decembrie 1989 din România.