Comisia românilor de pretutindeni a Senatului a organizat în parteneriat cu Asociația Convergențe Europene, Federația Asociațiilor de Basarabeni din România și Asociația Pro-Basarabia și Bucovina dezbaterea ”Republica Moldova în contextul Perteneriatului Estic de la Vilnius”. Au participat parlamentari, reprezentanți ambasadelor Republicii Moldova, Ucrainei și Federației Ruse în România, reprezentanți ai ONG-urilor. Senatorul Dumitru Bujor, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, a reiterat susținerea parlamentarilor români pentru drumul european al Republicii Moldova, subliniind importanța acestui demers, atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova. ”Vom susține nemijlocit Republica Moldova pentru atingerea obiectivelor europene și parafarea Acordului de Asociere. 2014 trebuie să fie un an hotărâtor pentru ancorarea Rep. Moldova în parcursul european”.
La rândul său, deputatul Mircea Lubanovici, președintele Comisie pentru românii din afara granițelor, a menționat că pași importanți pentru susținerea Rep. Moldova au fost făcuți în timpul guvernării anterioare, când s-au făcut numeroase demersuri în această direcție. ”Consider că este o datorie morală a parlamentarilor români pentru ca Rep. Moldova să fie mai aproape de Europa”, a spus deputatul Mircea Lubanovici.
Deputatul Eugen Tomac s-a arătat optimist în privința rezultatelorapropiatului Summit: ”De la Vilnius așteptăm vești bune pentru că este în mersul lucrurilor. După un efort considerabil rezultatele pot fi observate și recentele acțiuni care au avut loc, inclusiv prin declarațiile privind ridicarea vizelor arată acest lucru, a declarat Tomac. În opinia sa, în acest context nu trebuie însă neglijate nici reacțiile Federației Ruse, reamintind despre recentul embargou impus produselor moldovenești. Un alt aspect relevat a fost implicarea României în integrarea europeană a Republicii Moldova, amintind că din 2007, România a reușit să introducă constant pe agenda Consiliului European problema Republicii Moldova. ”România are obligația de a crea cât mai multe instrumente pentru ca distanța dintre românii de o parte și de alta a Prutului să fie recuperată”, a spus Tomac.
Sociologul Dan Dungaciu a atras atenția asupra riscului reprezentat de consensul și optimismul declarațiilor, atrăgând atenția că în acest moment la ”Summit-ul de la Vilnius este deschis oricărui rezultat”. În context, acesta a reamintit un episod din istoria recentă, ceea ce a fost denumit la vremea respectivă ”Planul Kozak”, un ”Memorandum cu privire la principiile de bază ale structurii statului unificat” elaborat de Federaţia Rusă și care încerca să dea o soluție conflictului transnistrean, dar care a eșuat peste noapte. Rememorând întorsătura neașteptată pe care au luat-o lucrurile în 2003, Dungaciu a subliniat că miza stretegică a Summit-ului de la Vilnius este Ucraina și că lucrurile se pot schimba în decurs de câteva ore. ”Dacă Ucraina semnează sau nu semnează este întrebarea capitală care va afecta inclusiv viteza cu care inclusiv Moldova se poate apropia de spațiul european. Summit-ul de la ne va arăta dacă au avut dreptate cei care au afirmat că Parteneriatul estic este un instrument pentru a integra vecinătatea europeană în UE sau e un instrument prin care civilizează vecinătatea europeană. Dacă cei care cred că Parteneriaul Estic este un instrument care trebuie să țină afară vecinătatea europeană, atunci acesta nu e neapărat cel mai bun pentru mine. Dacă Parteneriatul estic este un instrument menit să apropie vecinătatea europeană, atunci acest lucru îl vom vedea, inclusiv la Vilnius. Semnalele care se vor da la Vilnius vor fi indicatorul cel mai bun”, a spus Dan Dungaciu. Acesta se așteaptă inclusiv la faptul că la Summit-ul de la Vilnius ar putea să fie inclusiv un semnal prin care statelor să nu li se garanteze politic integrarea europeană, iar accentul să cadă mai mult pe dimensiunea economică și poate pe problema vizelor. ”Nici Republica Moldova, nici Ucraina nu ar trebui să gândească doar pe termen scurt. Nu se pune problema că Uniunea Europeană nu e pregătită acum pentru integrare, nu se pune problema ca Republica Moldova să se integreze mâine sau poimâine sau pe termen. Problema se pune în termen de 10 ani. Rep Moldova și Ucraina trebuie să se gândească că se pregătesc pentru o integrare în termen de 10-15 ani”, a mai spus Dungaciu. Acesta a mai adus în discuție recentele sondaje din Rep. Moldova, care indică un relativ echilibru în opțiunea populației și care, coroborate cu ceea ce se va întâmpla la Vilnius pot influența rezultatul alegerilor din 2014. ”Există viață și după Vilnius, dar dacă această vecinătate va fi abandonată în pofida unor rezultate, cu siguranță că nu va fi bine pentru nimeni. Statele trebuie să se pregătească și pentru perspectiva mai puțin fericită a Vilnius-ului 2013. Adică dacă Vilnius devine București 2008 (când Georgiei și Ucrainei li s-a refuzat accesul în NATO), România și statele estice trebuie să își pregătească o strategie pentru cum se vor raporta Republica Moldova. Nicio țară nu are dreptul moral să întoarcă spatele acestei zone. Ce se va întâmpla cu această zonă ar trebui să ne preocupe și mai puternic, și mai consecvent și poate altfel decât până acum, mai cu seammă dacă Summit-ul de la Vilnius va fi geopolitic și geostrategic un efect.
Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Marian Clenciu, a remarcat că în ultima perioadă există la nivelul autorităților un anumit optimism al declarațiilor, dar a semnalat că așteptarea reală a populației este legată de dreptul la liberă circulație. ”Dacă Moldova va trebui să-și asume riscul și parcursul european, România va trebui să fie lângă Moldova. În cazul în care Ucraina nu va fi, presiunile vor fi multiple”, a spus Clenciu.
Referindu-se la reacordarea cetățeniei române, senatorul Viorel Badea a afirmat că este un proiect în acord cu exigențele europene. ”Sunt convins că într-un timp relativ scut ne vom putea sincroniza cu toată legislația europeană. Nu facem nimic extraordinar, nu facem revoluție în estul Europei. Nu ne interesează modul în care celelalte națiuni înțeleg să își definească profilul național. Ceea ce ne intereseaxă pe noi este ca noi înșine să pute să readucem națiunea română acolo unde-i este locul, acolo unde i-a fost odată locul”, a spus senatorul Viorel Badea.
