La finalul reuniunii G20, care s-a desfăşurat în India, Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internațional, a spus că „Statele membre G20 trebuie să fie un exemplu în respectarea promisiunilor de a finanţa anual fondurile pentru climă cu 100 miliarde de dolari, sprijinite prin consolidarea băncilor multilaterale de dezvoltare. De asemenea, ţările trebuie să-şi mobilizeze resursele interne pentru a finanţa şi gestiona tranziţia verde prin reforme fiscale, cheltuieli publice eficace şi eficiente, instituţii fiscale solide şi o piaţă locală a datoriilor extinsă”.
Pentru a face economia globală mai puternică și mai rezistentă într-o lume mai predispusă la șocuri, este vital să se ajungă la un acord de creștere a cotelor FMI înainte de sfârșitul anului și să se asigure resursele necesare pentru sprijinirea, fără dobândă, din partea Fondului, a țărilor mai sărace țări, prin intermediul Fodului pentru Reducerea Sărăciei și Creștere, a menționat șefa FMI.
„Pentru a construi un viitor prosper, trebuie să valorificăm potențialul tehnologiei digitale. Realizarea Indiei în dezvoltarea infrastructurii publice digitale de top (DPI) reprezintă un semnal pentru alții”, a spus Georgieva, referindu-se la planul Indiei de a construi și menține un depozit de infrastructură publică digitală globală.
„Urmează mai multă muncă, inclusiv în domeniul banilor digitali și al activelor cripto. În acest scop, G20 a însărcinat instituțiile relevante să îmbunătățească reglementarea și supravegherea criptoactivelor. FMI contribuie la propunerile pentru un cadru politic cuprinzător și promovează dezbaterea asupra modului în care monedele digitale ale băncilor centrale ar putea avea un impact asupra economiei globale și a sistemului financiar”, a mai spus Kristalina Georgieva.
În Declaraţia adoptată la Summitul de la New Delhi, membrii G20 s-au angajat să rezolve vulnerabilităţile legate de datorii din ţările cu venituri medii şi scăzute „într-un mod sistematic, cuprinzător şi eficient”, dar nu a fost prezentat un nou plan de acţiune.
Summitul a luat în discuție problema restructurării sistemului financiar global care a fost conceput în cadrul Conferinței de la Bretton Woods la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, considerat depășit de majoritatea experților internaționali, și s-a vorbit despre posibilitatea reformei, fără să fie stabilite termene clare sau vreun plan de acțiune. Același lucru este valabil și pentru datoria globală, pentru că multe țări au o astfel de problemă, dar nu au fost anunțați pași concreți.
Următorul summit G20 va avea loc la Rio de Janeiro (Brazilia), în noiembrie 2024. Prin preluarea președinției Summitului G20 de către președintele Luiz Inacio Lula da Silva, Brazilia va avea o influență destul de mare asupra agendei reuniunii.
Pentru prima dată, Uniunea Africană va avea un loc la summit, reprezentând 55 de țări, inclusiv unele dintre cele mai sărace din lume. Pozițiile politice ale lui Lula sunt binecunoscute, așa că poate că problemele inegalității, sărăciei și reforma finanțelor lumii vor fi mai vizibile la reuniunea de anul viitor.