În Ungaria există o comunitate de români care se confruntă cu reale probleme de supraviețuire, unele cu privire la funcționarea școlilor sau existența unui ziar românesc, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, potrivit Agerpres.
Aceste probleme i-au fost aduse la cunoştinţă șefului diplomației române în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o luni, la Budapesta, cu reprezentanții comunității românești.
„Avem o comunitate relativ mică concentrată în mare parte la granița de est a Ungariei cu vestul României, care se confruntă cu probleme foarte reale de supraviețuire, a unei comunități românești, care a fost mai degrabă dezvoltată în anumite perioade. Din punctul lor de vedere, principala preocupare este de a obține un sprijin mai substanțial din partea autorităților maghiare, precum comunitatea maghiară din România care primește sprijin şi finanţare din partea Guvernului român.
Aceştia au mai multe probleme legate de funcționarea școlilor, a Asociației Românilor din Ungaria, și, de asemenea, în ceea ce privește tipărirea mass-media, un ziar care este publicat aici. (…) Aș dori un sprijin mai serios din partea autorităților de la Budapesta, pentru conservarea și dezvoltarea identității naționale” a declarat Teodor Meleşcanu într-o conferinţă de presă.
Ministrul Afacerilor Externe a adăugat faptul că românii din Ungaria s-au interesat de modul in care statul român sprijină comunitatea, una dintre propunerile directe făcute în timpul discuțiilor fiind legată de necesitatea unei prezențe culturale mai importante a României în Ungaria.
„Din ceea ce mi-au spus oamenii de aici, am înțeles că există două linii principale de acțiune. Una dintre ele este de a organiza mai multe activități culturale cu persoane care provin din România, artiști, scriitori sau personalități culturale care ar putea veni între ei și ar putea să le aducă o valoare adăugată pe care aceştia, în mod necesar, nu o pot găsi doar aici în Ungaria, iar pe de altă parte, ei doresc foarte mult ca unele dintre activitățile pe care le efectuează aici, în domeniul cultural și artistic, să fie făcute cunoscute și în România. (.. .) Oamenii sunt foarte realişti, ei nu au viziuni care ar putea fi în conflict cu statul maghiar, dimpotrivă, ei sunt cetățeni loiali ai statului ungar și singura lor preocupare este de a asigura identitatea lor culturală, spirituală și religioasă ” a adăugat Meleșcanu.
Șeful diplomației române a mai precizat că au existat cereri de sprijin financiar din partea Guvernului român pentru Capela Ortodoxă Gojdu, cât și pentru crearea spațiilor unde se pot desfășura diverse activități, cum ar fi învățarea limbii române, istoria românească.
„Este o comunitate mică ce se confruntă cu probleme, dar, în același timp, există un mare entuziasm dintr-o parte importantă a acestei comunități pentru găsirea celor mai bune modalități de promovare și păstrare a identității culturale și spirituale a românilor din Ungaria„, a afirmat diplomatul român.
La recensământul din 2011, 26.345 de persoane din Ungaria au declarat că sunt de origine română, 13.886 au declarat limba română drept limbă maternă și 17.983 au spus că folosesc limba română ca instrument de comunicare, se mai precizează în sursa citată.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a efectuat ieri o vizită oficială la Budapesta, la invitația omologului său ungar, Peter Szijjarto. Programul vizitei a inclus o întrevedere cu prim-ministrul Guvernului Ungariei, Viktor Orban, o alocuțiune în cadrul Reuniunii anuale a ambasadorilor ungari, consultări cu ministrul Peter Szijjarto, urmate de un dejun de lucru și de o conferință de presă comună a miniștrilor de externe român și ungar.
Totodată, ministrul Teodor Meleșcanu s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității române din Ungaria, în prezența Preasfințitului Siluan Julanul, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria. De asemenea, a avut o întrevedere cu liderii Partidului Socialist Ungar, precum și un dialog cu Laszlo Kovacs, fost ministru al Afacerilor Externe al Ungariei, implicat, alături de ministrul Teodor Meleșcanu, în perfectarea și semnarea, la nivel de premieri, a Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria, la 16 septembrie 1996, la Timișoara.
Întrevederea cu premierul ungar Viktor Orban a ilustrat voința și interesul reciproc al celor două părți pentru o relație solidă și pragmatică între România și Ungaria, bazată pe încrederea și respectul reciproc dintre două state vecine, membre ale Uniunii Europene și NATO. Ministrul Teodor Meleșcanu a relevat caracterul prioritar pe care Guvernul României îl acordă relației de parteneriat strategic cu Ungaria, precum și importanța unui dialog constructiv, prin care să poată fi abordate cu deschidere toate temele de interes. În vederea consolidării dialogului și cooperării în toate domeniile relevante la nivel bilateral, a fost adusă în atenție posibilitatea reluării ședințelor comune ale celor două guverne, cu pregătirea prealabilă și convenirea unor proiecte reciproc avantajoase care să poată fi concretizate în cadrul acestora.
Prezența șefului diplomației române la Reuniunea anuală a ambasadorilor ungari a constituit o premieră pentru un ministru român de externe, prilejuind susținerea unei alocuțiuni pe tema relansării parteneriatului dintre România și Ungaria, pe fundamentele principiilor consacrate prin Tratatul de Bază, semnat de cele două țări în 1996 – respect reciproc, cooperare și bună vecinătate.
În cadrul consultărilor cu ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, cei doi demnitari au confirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale, în beneficiul reciproc al celor două țări. Ministrul român a adresat omologului ungar, la rândul său, invitația de a participa la Reuniunea din acest an a diplomației române, invitație acceptată de interlocutor. A fost trecut în revistă stadiul dialogului și cooperării româno-ungare, ministrul român relevând necesitatea ca parteneriatul dintre București și Budapesta să fie unul autentic și substanțial, cu respectarea fundamentelor politico-juridice ale relației bilaterale.
Cei doi demnitari au convenit continuarea dezvoltării cooperării economice, precum și creșterea investițiilor reciproce, inclusiv prin valorificarea în continuare a cadrului conferit de Comisia Mixtă Interguvernamentală Româno-Ungară de Cooperare Economică, cu rol important în pregătirea unei viitoare ședințe comune a celor două guverne. Au fost salutate proiectele de cooperare sectorială, acoperind multiple domenii, printre care energia, transporturile și infrastructura și a fost exprimat angajamentul de a continua implementarea proiectelor aflate în derulare, respectiv de a identifica noi oportunități de cooperare. A fost amintită și importanța cooperării transfrontaliere, în dorința asigurării unei mai bune interconectivități a comunităților locale de o parte și de alta a frontierei. De asemenea, a avut loc un schimb de opinii privind identificarea unei soluții mutual acceptabile privind moștenirea lui Emanoil Gojdu.
În plan regional, partea română a exprimat interesul de a aprofunda cooperarea dintre cele două țări, inclusiv în cadrul formatului Vișegrad+, în măsura în care acesta aduce valoare adăugată atât pentru statele participante, cât și pentru consolidarea proiectului european în întregul său. Cu privire la statele din Balcanii de Vest, cei doi interlocutori au subliniat importanța menținerii stabilității și securității în statele din regiune, precum și a continuării procesului de extindere și a sprijinului pentru implementarea reformelor necesare, menționează MAE într-un comunicat de presă.
În cadrul întâlnirii cu reprezentanți ai comunității române din Ungaria, a avut loc un schimb de opinii cu privire la problemele cu care se confruntă minoritatea română, cu accent asupra necesității unei implicări mai substanțiale a partenerilor ungari pentru asigurarea respectării și promovării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ungaria. Ministrul Teodor Meleșcanu a asigurat că aspectele semnalate se află pe agenda dialogului cu partea ungară în materie de minorități, acestea fiind, totodată, în atenția prioritară a autorităților române competente.