România speră ca Ucraina să trateze minorităţile naţionale „într-un mod profund european”, a subliniat zilele trecute, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean pentru rfi.ro
În ceea ce priveşte miza electorală faţă de legea limbilor regionale, Ministrul de Externe susţine că „E adevărat că a fost o miză electorală pentru mai mulţi reprezentanţi ai mai multor minorităţi, dacă este să fim oneşti. Dar în egală măsură a permis cel puţin o aplicare parţială. Imperfectă, e adevărat, dar a permis o aplicare parţială, ca să dau exemplul minorităţii româneşti, atât în zona Cernăuţi şi în Transcarpatia au fost 11, respectiv şapte localităţi în care a fost recunoscută limba română ca limbă a minorităţii care se aplică şi de asemenea în raionul Herţa, ca limbă regională. Deci se făcuse un pas înainte, încă o dată, imperfect, fără ca în actele administrative să se recunoască efectiv în practică ceea ce legislaţia stabilea, deşi ştiam, auzisem în urmă cu ceva timp, înainte de abrogarea legii că se obţinuse de la Ministerul Educaţiei de exemplu un buget şi o aprobare pentru ca pe diplomele de studii eliberate la solicitarea cetăţeanului ucrainean de etnie română să poată fi scrisă şi versiunea în limba română. Dar încă o dată, erau nişte paşi de început, până la aplicarea completă, corectă încă mai era cale lungă„.
România şi-a exprimat de nenumărate ori dorinţa ca situaţia legii limbilor regionale din Ucraina să capete soluţionare, iar Corlăţean evidenţiază că se speră, de fapt, la un nou context : „Acum sperăm ca în noul context, cu această orientare europeană, pe care o şi susţinem şi o dorim confirmată prin semnarea părţii politice a Acordului de Asociere de către Ucraina cât mai curând posibil şi modul în care sunt tratate minorităţile naţionale să fie realmente un mod profund european„, spune Corlăţean.
Legea limbilor regionale prevedea că limba ucraineană este singura limbă de stat şi că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.