În premieră, ONU a evaluat raportul între fericirea imigranţilor şi cea a nativilor
Raportul Mondial al Fericirii 2018, realizat de ONU, a clasificat nivelul de mulţumire din 156 de ţări conform scorurilor obţinute la evaluări privind PIB-ul pe cap de locuitor, asistenţă socială, speranţa de viaţă sănătoasă, libertate socială, generozitate şi absenţa corupţiei.
Potrivit raportului, Finlanda este cea mai fericită ţară din lume, țara nordică urcând pe primul loc în acest clasament de pe a cincea poziţie ocupată anul trecut, detronând astfel Norvegia. România se află pe poziţia 52 în acest clasament cu 156 de poziţii.
Ca de obicei, şi în 2018 primele zece locuri ale topului celor mai fericite ţări din lume sunt dominate de state nordice. După Finlanda, urmează Norvegia, Denemarca, Islanda, Elveţia, Olanda, Canada, Noua Zeelandă, Suedia şi Australia.
Statele Unite se află pe locul al 18-lea, cu patru poziţii mai jos faţă de anul trecut. Marea Britanie ocupă locul al 19-lea, iar Emiratele Arabe Unite se află pe locul 20.
În premieră de la inițierea sa, în 2012, raportul, care se bazează pe o varietate de organizații de votare, cifre oficiale și metode de cercetare, a luat în calcul gradul de fericire al imigranților născuți în străinătate din 117 țări. Finlanda a obținut și la aceasta categorie rezultatele cele mai bune, ceea ce a oferit acestei țări un avantaj statistic.
Persoanele străine născute în străinătate erau cel mai puţin fericite în Siria, o ţară împotmolită într-un război civil de şapte ani.
Un capitol al raportului de 170 de pagini este dedicat problemelor de sănătate nou apărute precum obezitatea, depresia şi criza substanţelor opioide, care se manifestă în special în Statele Unite unde prevalenţa tuturor acestor trei provocări a înregistrat cea mai rapidă creştere faţă de majoritatea celorlalte state.
Deşi în ultima jumătate de secol venitul pe cap de locuitor din Statele Unite a crescut semnificativ, indicele de fericire a fost afectat de slăbirea reţelelor de asistenţă socială, de o accentuare a percepţiei privind prezenţa corupţiei în instituţiile guvernamentale şi în mediul de afaceri şi de diminuarea încrederii în sectorul public.
