În contextul împlinirii în acest an a 55 de ani de la moartea scriitorului şi diplomatului român Lucian Blaga (1895-1961), Institutul Cultural Român de la Viena a organizat duminica un tur ghidat ce a prezentat locuri din capitala Austriei legate de biografia sa.Turul gratuit şi desfăşuray în limba română, a avut punctul de pornire la Haus des Meeres din Viena (Fritz-Grünbaum-Platz 1, 1060)pe traseul:
adresa la care a locuit Blaga între 1917 – 1919, perioada în care studiat la Viena (Gumpendorfer Straße 35);
Universitatea din Viena;
Café Museum.
Turul s-a bazat pe informaţii cuprinse în ghidul „Românii de pe Ringstrasse: trasee de ieri prin Viena de azi“, (Gabriel Kohn, Peter Schubert, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2015) şi pe materialele puse la dispoziţie de Rainer Schubert, traducătorul mai multor volume semnate de Blaga, printre care integrala Trilogia cunoaşterii. De asemenea, Lucica Sarca a studiat documente din arhiva Universităţii din Viena.
„Blaga a intrat de mic în contact cu cultura germană, a fost elev la şcolile germane din Sebeş şi Braşov, iar apoi, între anii 1917 – 1919, a studiat la Universitatea din Viena. Aici a obţinut la scurt timp după încheierea primului război mondial şi titlul de doctor în filozofie cu o teză despre Cultură şi cunoştinţă (Kultur und Erkenntnis). Primul lui întâlnire cu metropola europeană a avut loc în 1916, la 21 de ani. Volumul său de amintiri oferă, de altfel, un tablou impresionant al crepuscului monarhiei austro-ungare. În octombrie 1918 devine martorul mişcărilor de stradă vieneze (…) Şi din punct de vedere estetic capitala austriacă lasă urme adânci în formarea filozofului şi scriitorului român. Aici a descoperit expresionismul şi unul din cartierele generale ale avantgardei vieneze: Café Museum, un loc în care puteau fi zăriţi adesea Peter Altenberg, Alban Berg, Hermann Broch, Elias Canetti, Gustav Klimt, Oskar Kokoschka, Karl Kraus, Franz Lehar, Robert Musil, Leo Perutz, Joseph Roth, Egon Schiele, Georg Trakl, Otto Wagner sau Franz Werfel. (…) Blaga face, aşadar, cunoştinţă cu noua artă şi se familiarizează cu manifestele artei modern. Acestea, precum şi impresia vie a decadenţei austriece nostalgic-anemică, i-au marcat profund gândirea şi poezia. (…)
În anul 1926 Lucian Blaga a intrat în serviciul diplomatic, ocupând postul de ataşat cultural la legaţiile României din Varşovia, Praga, Lisabona, Berna şi Viena.“ (Românii de pe Ringstrasse: trasee de ieri prin Viena de azi, Gabriel Kohn, Peter Schubert, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2011)
