Proiectele finale ale documentelor care vor stala baza pregătirii trecerii la moneda unică europeană au fost discutate de Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, care s-a întrunit la Palatul Victoria, marți, 11 decembrie.
Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro și Planul naţional de adoptare a monedei euro sunt rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum și reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative.
Premierul a lăudat efortul comun al membrilor comisiei pentru fundamentarea documentelor în vederea adoptării monedei euro și și-a exprimat dorința ca expertiza specialiștilor să se manifeste și în alte proiecte importante pentru România.
Raportul de fundamentare analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro și gradul de pregătire al economiei românești pentru implementarea acestui obiectiv într-un orizont de timp 2024-2026.
Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale: O rată de creștere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă, de5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice.
În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.
În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivel cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.
De asemenea, membrii Comisiei de pregătire a aderării României la moneda euro au subliniat faptul că pe lângă atingerea acestor indicatori sunt extrem de importante două aspecte pentru pregătirea temeinică și atingerea unei convergențe reale, astfel încât aderarea la moneda euro să producă beneficii pentru societate. În primul rând, este vitală creșterea competitivității și asigurarea unei creșteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare. În egală măsură, este importantă pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă premergătoare aderării la zona euro.
Comisia Naţională a avut mandatul de a elabora Raportul de prezentare a situaţiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenţă şi fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro. Și Proiectul Planului Naţional de adoptarea monedei euro.
Urmare a consultărilor permanente în acest format și a documentelor finalizate, va fi propusă partidelor parlamentare o declarație politică de asumare a Planului Național de adoptare a monedei euro.
În luna mai, Comisia Europeană a lansat un raport privind progresul statelor membre UE care vor să adere la zona euro (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia), în care arată că România îndeplineşte doar unu dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei eur, însă nu și criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.