Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani „Joc românesc” desfăşurat în perioada 19 – 22 iulie, a reunit ansambluri folclorice din Cluj, Prahova şi Caraş-Severin, reușind să capteze atenţia folcloriştilor din Serbia, Macedonia, Republica Moldova, dar și a reprezentanţilor Ambasadei Republicii Azerbaijan din Serbia, transmite corespondentul PROMPT MEDIA.
Festivalul a fost deschis, în prima zi, de muzica etno şi jazz, în prezența ambasadorului României la Belgrad, E.S. Daniel Banu, a consulului general al României la Zajecear – Iulian Niţu, reprezentanţilor Ambasadei Republicii Azerbaijan la Belgrad, senatoruluiu de diaspora Viorel Badea și a mai multor lideri marcanţi ai comunităţii româneşti din Valea Timocului şi Voivodina. Au evoluat artişti populari români din Cluj şi Prahova, dar şi din Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Republica Moldova. Picturi, fotografii document şi documente româneşti au fost reunite într-o expoziție, iar costumele naţionale româneşti şi icoanele pe sticlă, au fost, de asemenea, expuse. Activitățile au fost sprijinite de Asociaţia „Produs de Cluj”.
Competițiile culinare, organizate în vecinătatea cetății Golubac au stabilit ”Cea mai gustoasă brânză” şi „Cea mai bună coleaşă (mămăligă)”.
De asemenea, au fost organizate concursurile „Miss Românca Serbia” şi „Miss Festivalul Joc Românesc”.
Una din noutăţile festivalului, a reprezentat-o un colocviu despre folclorul românesc din Balcani şi despre istoria aromânilor, istroromânilor, românilor şi valahilor, filmat integral de Secţia de limba română a Televiziunii Novi Sad. Au participat istorici şi oameni de cultură din Serbia, România şi Republica Moldova. Directorul Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin şi al ziarului electronic de limba română timocpress.org, Duşan Pîrvulovici, precum și profesorul de istorie de la Colegiul Naţional „Gheorghe Ţiţeica” din Drobeta Turnu Severin, Liviu Dănilă, au marcat momente din istoria românilor de la sud de Dunăre, evoluţia şi lupta pentru identitate. ”Istoria românilor de pe aceste meleaguri ar trebui mai bine studiată în România, această istorie a acestor fraţi ai noştri ar trebui să ne intereseze şi pe noi, dar în special pe factorii de decizie de la nivelul României şi de la nivelul diplomaţiei române din Serbia”, a spus, printre altele, profesorul Liviu Dănilă. El a mai vorbit despre încercările lui Ionel Brătianu de a resuscita interesul faţă de aceste teritorii locuite de români, dar şi despre ceea ce cerea comunităţii internaţionale celebrul lider al comunităţii româneşti Atanasie Popovici – Furnică, la Conferinţa de pace de la Paris, din 1919: o atenţie deosebită faţă de românii de aici şi chiar recunoaşterea Timocului drept pământ românesc.
Festivalul ”Joc Românesc” a apărut în urmă cu şapte ani, într-un sătuc aflat la circa 8 kilometri de Golubac, micul orăşel aflat la malul Dunării, vizavi de Moldova Nouă, la initiative lui Iviţa şi Jasmina Glişici şi preşedintelui Societăţii de Limba Română din Voivodina, Lucian Marina. Cu timpul, iniţiativa lor a devenit un prilej de reunire anuală a simţirii româneşti, a identităţii culturale şi a artiştilor populari din ţările balcanice.