Uniunea Europeană a aprobat luni definitiv primul regulament din istoria sa care obligă statele membre să contribuie la refacerea naturii şi nu doar la protejarea ei, după un proces întortocheat, cu surprize până în ultimul moment pentru a închide acest dosar.
În ajunul votului, Austria a trecut de partea celor care susţin regulamentul, ceea ce a permis Consiliului UE să atingă majoritatea calificată necesară, 66,07% din populaţia UE, informează luni EFE.
Regulamentul fusese deja negociat şi agreat între state, dar şi cu Parlamentul European, care l-a aprobat în februarie, în şedinţă plenară. Era nevoie doar de adoptarea oficială din partea statelor membre. Un acord care a fost ameninţat în ultima clipă de o schimbare bruscă de poziţie a Ungariei, în martie, când Consiliul trebuia doar să confirme textul.
Această lege urmărește să pună în aplicare măsuri pentru a restabili cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime ale UE până în 2030 și toate ecosistemele care au nevoie de restaurare până în 2050.
Acesta stabilește obiective și obligații specifice, obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în zone terestre, ecosisteme marine, de apă dulce, forestieră, agricole și urbane.
Măsurile specifice includ protejarea polenizatorilor și a fluturilor de pajiști, protejarea spațiilor verzi urbane și plantarea a cel puțin trei miliarde de copaci suplimentari până în 2030 la nivelul UE.
Pentru că peste 80% din habitatele europene sunt în stare proastă, iar eforturile anterioare de a proteja și conserva natura nu au reușit să inverseze această tendință îngrijorătoare, în cadrul Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, care face parte din Pactul Verde European, Comisia Europeană a propus în 2022 o lege privind restabilirea naturii.
Regulamentul propune măsuri pentru conservarea și refacerea naturii. Regulamentul va ajuta UE să își îndeplinească angajamentele internaționale, în special Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montréal convenit la Conferința ONU privind biodiversitatea din 2022 (COP15).
”Să lăsăm deoparte ideologia şi să lucrăm împreună”, a spus comisarul european responsabil de acest portofoliu, Virginijus Sinkevicius, în cadrul discuţiilor din consiliul miniştrilor Mediului, care dezbate textul.
Comisarul european a calificat blocajul ca fiind ”îngrijorător” pentru credibilitatea unităţii comunitare. I s-au alăturat ţări precum Grecia, Germania şi Danemarca.
Acesta este al patrulea dosar din ultimii doi ani şi jumătate pe care, odată negociat şi convenit, Consiliul îl redeschide în ultimul moment, după Directiva privind energia din surse regenerabile, pe care Franţa a blocat-o, şi legile privind interzicerea vânzărilor de vehicule care emit CO₂ din 2035 şi obligaţia de diligenţă pentru companii, pe care Germania le-a oprit.
Schimbarea de poziţie a ministrul austriac al Mediului a generat o fractură în executivul ţării sale, care organizează alegeri legislative în septembrie, din cauza respingerii frontale din partea partenerului său de guvernare, Partidul Popular (VP), care consideră că nu a fost respectată legislaţia. Guvernul austriac condus de conservatorul Karl Nehammer va prezenta un recurs în anulare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), potrivit agenţiei locale APA.
Regulamentul a fost adoptat în cele din urmă cu voturile favoarabile ale Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlanda, Greciei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Ciprului, Letonia, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austria, Portugaliei, României, Sloveniei şi Slovaciei. Împotrivă au votat Italia, Ungaria, Ţările de Jos, Polonia, Finlanda şi Suedia, iar Belgia s-a abţinut.
