Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.
Pachetul prezentat astăzi este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE. Acest acord a fost convenit de UE și de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și urmărește să consolideze reziliența băncilor în fața unor posibile șocuri economice. Propunerile prezentate astăzi marchează ultima etapă a acestei reforme a normelor bancare.
Revizuirea constă în următoarele elemente legislative:
- o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerințele de capital (Directiva 2013/36/UE);
- o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital (Regulamentul 2013/575/UE);
- o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital în domeniul rezoluției (așa-numita propunere daisy chain).
Pachetul cuprinde următoarele părți:
- Punerea în aplicare a Acordului Basel III – consolidarea rezilienței la șocurile economice
Pachetul de astăzi pune în aplicare cu fidelitate prevederile Acordului internațional Basel III, ținând cont totodată de particularitățile sectorului bancar din UE, de exemplu în ceea ce privește creditele ipotecare cu risc scăzut. Mai precis, propunerea de astăzi urmărește să garanteze faptul că „modelele interne” utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor lor de capital nu subestimează riscurile, așadar că nivelul de capital deținut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective. În acest fel se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între bănci, restabilindu-se încrederea în aceste rate și soliditatea sectorului în ansamblul său.
Propunerea vizează consolidarea rezilienței, fără a conduce la creșteri semnificative ale cerințelor de capital. Ea limitează impactul global asupra cerințelor de capital la ceea ce este necesar, asigurând astfel menținerea competitivității sectorului bancar din UE. De asemenea, pachetul reduce și mai mult costurile de asigurare a conformității, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudențiale.
- Durabilitatea – contribuția la tranziția verde
Consolidarea rezilienței sectorului bancar în fața riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță este o componentă-cheie a Strategiei Comisiei privind finanțarea durabilă. Este esențial să se îmbunătățească modul în care băncile măsoară și gestionează aceste riscuri, precum și să se asigure faptul că piețele pot monitoriza activitatea băncilor. Reglementarea prudențială joacă un rol esențial în această privință.
Propunerea de astăzi va impune băncilor obligația ca sistematic să identifice, să publice și să gestioneze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în contextul activității lor de gestionare a riscurilor. Este prevăzută inclusiv obligația ca atât autoritățile de supraveghere, cât și băncile să deruleze, la intervale regulate, simulări de criză în domeniul climatic. Autoritățile de supraveghere vor trebui să evalueze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în cadrul evaluărilor periodice pe care le realizează în scopul supravegherii. Toate băncile vor trebui, de asemenea, să publice informații privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță. Pentru a se evita împovărarea băncilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informațiilor vor fi proporționale.
Măsurile propuse nu numai că vor spori reziliența sectorului bancar, ci vor asigura și faptul că băncile țin seama de considerentele de durabilitate.
- O supraveghere mai strictă – asigurarea unei gestionări robuste a băncilor din UE și a unei protecții îmbunătățite a stabilității financiare
Pachetul prezentat astăzi pune la dispoziția autorităților de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a băncilor din UE. Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate și prevăd cerințe de competență profesională și probitate morală prin care autoritățile de supraveghere evaluează dacă personalul de conducere deține competențele și cunoștințele necesare pentru gestionarea unei bănci.
Mai mult, ca reacție la scandalul „WireCard”, autoritățile de supraveghere vor dispune acum de instrumente mai eficace pentru a supraveghea grupurile de tehnologie financiară, inclusiv filialele băncilor. Acest set îmbunătățit de instrumente va asigura gestionarea solidă și prudentă a băncilor din UE.
Revizuirea de astăzi abordează, de asemenea – în mod proporțional – chestiunea stabilirii sucursalelor băncilor din țări terțe în UE. În prezent, aceste sucursale sunt în primul rând supuse legislației naționale, a căror armonizare la nivel european rămâne foarte limitată. Pachetul armonizează normele UE în acest domeniu, ceea ce le va permite autorităților de supraveghere să gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entități, care și-au intensificat în mod semnificativ activitatea în UE în ultimii ani.
Declarațiile membrilor colegiului:
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Europa are nevoie de un sector bancar puternic pentru a continua să acorde împrumuturi economiei pe măsură ce ne redresăm în urma pandemiei de COVID-19. Prin propunerile de astăzi, asigurăm punerea în aplicare a elementelor esențiale ale standardelor internaționale Basel III. Acest lucru este important pentru stabilitatea și reziliența băncilor noastre. Punem în aplicare acest acord ținând seama de particularitățile sectorului bancar din UE și evitând o creștere semnificativă a cerințelor de capital. Pachetul de astăzi va face băncile din UE mai puternice și va susține capacitatea acestora de a sprijini redresarea economică și tranziția verde și digitală.”
Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Băncile au un rol esențial în redresarea economică și este în interesul nostru al tuturor ca băncile din UE să fie reziliente în viitor. Prin pachetul de astăzi ne asigurăm că sectorul bancar din UE este pregătit să facă față provocărilor viitorului și poate continua să fie o sursă fiabilă și sustenabilă de finanțare pentru economia UE. Prin integrarea evaluării riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță, băncile vor fi mai bine pregătite și mai bine protejate în fața provocărilor viitoare, cum ar fi riscurile climatice.”
Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Membrii consiliului de administrație și persoanele care dețin funcții-cheie în cadrul băncilor pot avea o influență semnificativă asupra activităților unei instituții de credit. Aceștia joacă un rol decisiv în a orienta și a gestiona activitățile băncilor într-un mod prudent și judicios. Au fost necesare norme armonizate pentru a se evalua dacă membrii consiliului de administrație și persoanele care dețin funcții-cheie îndeplinesc cerințele necesare pentru a-și exercita atribuțiile. Normele adoptate astăzi vor clarifica obligațiile care le revin instituțiilor de credit și autorităților competente. Ele vor asigura apoi coerența la nivelul UE și, nu în ultimul rând, vor contribui la sporirea solidității băncilor.”
Etapele următoare
Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu.
Context
În urma crizei financiare, autoritățile de reglementare din 28 de jurisdicții din întreaga lume au convenit, în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), asupra unui nou standard internațional de consolidare a băncilor, cunoscut sub numele de Basel III. Acest acord a fost finalizat în 2017. UE a pus deja în aplicare marea majoritate a acestor norme, ceea ce a dus la o consolidare a capitalizării sectorului bancar al UE.
Prin urmare, băncile din UE au rămas reziliente în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, astfel cum o demonstrează faptul că au continuat să acorde împrumuturi. Reformele propuse astăzi completează programul de acțiuni stabilit în urma crizei financiare și au drept obiectiv consolidarea substanțială a competitivității și a durabilității sectorului bancar din UE.
