Potrivit liderilor comunităţilor maghiare de dincolo de graniţele Ungariei, la alegerile parlamentare din Ungaria, din 2014, prezenţa la urne a maghiarilor care au obţinut cetăţenia ungară va fi diferită: în timp ce în Slovacia şi Ucraina participarea va fi slabă, în Transilvania, Voivodina şi Croaţia prezenţa la urne va fi masivă – acesta a fost concluzia dezbaterii privind politica naţională, desfăşurată în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară şi Taberei Studenţeşti „Tusványos”, de la Băila Tuşnad, transmite Rador, cu referire la agenția de presă maghiară MTI. Liderii comunităţilor maghiare din ţările vecine cu Ungaria au afirmat că atitudinea a maghiarilor faţă de alegerile parlamentare din Ungaria, din anul viitor va fi diferită. Referindu-se la faptul că Slovacia a interzis obţinerea dublei cetăţenii de către maghiarii din această ţară, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare din Slovacia, József Berényi, a menţionat că, probabil, acesta va fi cauza unei slabe participări la scrutin. Şi în opinia vicepreşedintelui Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia, László Brezovics, puţini maghiari îşi vor exercita dreptul de vot. Oamenii se feresc de eventualele consecinţe, a adăugat László Brenzovics. La rândul său, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Tibor T. Toró, a declarat, referindu-se la un sondaj de oponie neoficial, că 35% dintre maghiarii din Transilvania care au obţinut cetăţenie ungară au confirmat că se vor prezenta la urne, în timp ce 40% au dat un răspuns evaziv. Potrivit preşedintelui PPMT, în acest proces sarcina partidelor maghiare din Transilvania va fi informarea, dar nu implicarea în campania electorală. Preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina, István Pásztor, şi-a exprimat opinia că până la alegeri jumătate din comunitatea maghiară din Voivodina va obţine cetăţenia ungară, iar „prezenţa la urne va fi semnificativă”. István Pásztor a mai precizat că în acelaşi timp cu alegerile din Ungaria vor fi aleşi şi noii membrii ai Consiliului Naţional Maghiar, organ reprezentativ al autonomiei culturale din Serbia. Preşedintele Comunităţii Democrate Maghiare din Croaţia, János Jakab, a fost de părere că maghiarii din Croaţia au dorit să obţină cetăţenia ungară din convingere, iar majoritatea acestora vor participa la scrutin. Preşedintele Comunităţii Naţionale a Autoguvernării Maghiare din Moravia a subliniat că rolul organizaţiei sale va fi de natură organizatorică. Liderii maghiarilor din ţările amintite au prezentat situaţia comunităţilor lor şi au abordat subiecte din sfera politicii naţionale. Astfel, preşedintele organizaţiei UDMR Miercurea Ciuc, Csaba Borboly, a subliniat că politica naţională „trebuie coborâtă la nivelul oamenilor”, atât în competiţia maghiaro-maghiară, cât şi în cea româno-maghiară, trebuind să se manifeste o bunăvoinţă unul faţă de celălalt. În acest context, Tibor T. Toró a precizat că şi în prezent, ca şi în ultima jumătate de secol, politica naţională maghiară este divizată din cauza modululi cum se raportează minorităţile maghiare faţă de puterea din Ungaria. József Berényi a avertizat asupra extinderii periculoase a „virusului slovaco-maghiar”, menţionând că acest „virus” înseamnă renunţarea la identitate a maghiarilor din Slovacia, care este un fel de „anticameră asimilării”. József Berényi a amintit drept un lucru pozitiv faptul că în Slovacia cuvântul „autonomie” nu mai este un tabu, iar modelul de autonomie elaborat de Partidul Comunităţii Maghiare va fi prezentat probabil la începutul anului viitor.
