Preşedintele României, Klaus Iohannis, participă în zilelel de 9 și 10 martie, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, pe a cărei agendă figurează teme legate de ocuparea forței de muncă, creşterea economică şi competitivitate, migraţie, aspecte instituţionale, relaţii externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situaţia din Balcanii de Vest.
Vineri, 10 martie, are loc o sesiune a Consiliului European în format UE 27 (fără Marea Britanie), unde se discută despre viitorul Uniunii Europene, în perspectiva Summitului UE din 25 martie de la Roma.
”Tema este una fundamentală, pentru că de ea se leagă viitorul construcţiei europene şi a generat, în mod firesc, un interes crescut în rândul opiniei publice din ţara noastră. În discuţie nu se află doar soarta Uniunii Europene, ci şi destinul României în cadrul Uniunii. Acest subiect se află chiar la începutul fazei de dezbatere, plecând de la cele cinci scenarii propuse de Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi nu în etapa de decizie. Ne aflăm, aşadar, la începutul acestui proces, iar punctul de plecare oficial al dezbaterii va fi la Summitul de la Roma din 25 martie. Primele concluzii ale acestui proces de reflecţie vor fi agreate la reuniunea Consiliului European din decembrie anul acesta. Cu acel prilej, se vor stabili şi acţiunile ulterioare, care se vor derula până în semestrul I din anul 2019, când se doreşte finalizarea întregului proces.
Poziţia României a fost exprimată în repetate rânduri de Preşedintele Klaus Iohannis, atât la Consiliul European, cât şi cu alte ocazii, cu mult înainte ca scenariile – cele cinci – să fie puse în mod oficial în discuţie. România îşi doreşte o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toate cele 27 state membre. Ca atare, în pregătirea Summitului de la Roma, România a transmis deja statelor membre ale Uniunii, în cursul acestei săptămâni, un document în care prezintă această poziţie cu privire la viitorul Uniunii Europene. În plan extern, punctul de vedere al României va fi susţinut în mod unitar şi coerent„, precizează Administraţia Prezidenţială.
Consolidarea Uniunii Europene poate avea loc numai în măsura în care coeziunea dintre statele membre este întărită. Variante precum Europa cu mai multe viteze sau Europa cercurilor concentrice nu ar fi în măsură să asigure această coeziune, ci dimpotrivă, ar putea conduce la fragmentarea suplimentară a UE şi chiar la dezintegrarea proiectului european.
Este adevărat că şi în prezent există formule de cooperare la nivelul Uniunii la care nu participă toate statele membre (precum Zona Euro, Spaţiul Schengen şi unele procese de cooperare consolidată precum taxa pe tranzacţiile financiare). Dar, acestea trebuie să fie excepţia, nu regula jocului în Uniune.
Obiectivul statelor membre care nu fac parte, încă, din aceste formule de cooperare este tocmai acela de a face toate eforturile pentru a îndeplini condiţiile care permit accesul în respectivele zone, iar acest acces trebuie să fie posibil, nu îngrădit. În ceea ce priveşte temele de pe agenda reuniunii de joi, 9 martie a.c., referitoare la ocuparea forței de muncă, creştere economică şi competitivitate, accentul va fi pus pe asigurarea unei creşteri economice sustenabile la nivelul Uniunii. Preocuparea principală este, de fapt, asigurarea bunăstării şi a unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii europeni. Or, acest lucru nu este posibil fără continuarea reformelor menite să modernizeze economiile statelor membre şi fără consolidarea, în paralel, a finanțelor publice și încurajarea investițiilor.
La Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis va sublinia că România sprijină menţinerea şi dezvoltarea unei industrii europene puternice, precum şi asigurarea unui mediu concurențial loial și a unei protecţii adecvate pentru producătorii europeni.
În ceea ce priveşte politica comercială, preşedintele României va saluta, şi în cadrul reuniunii de la Bruxelles, aprobarea recentă de către Parlamentul European a Acordului Cuprinzător Economic şi Comercial UE-Canada (CETA). Importanţa acestui acord pentru ţara noastră este extrem de mare, pentru că este direct legat de eliminarea vizelor pentru toţi cetăţenii români, conform angajamentului asumat de autorităţile canadiene.
Securitatea externă şi apărarea reprezintă alte teme care vor solicita atenţia liderilor europeni. Preşedintele Klaus Iohannis va susţine ideea unei cooperări avansate în acest domeniu şi consideră că există un potenţial important pentru consolidarea apărării la nivel european, însă acest lucru trebuie făcut prin asigurarea complementarităţii cu acţiunile NATO.
Referitor la migraţie, preşedintele României va exprima sprijinul pentru măsurile decise la Summitul european din Malta şi va reitera nevoia unei abordări echilibrate, precum şi ideea ca Uniunea să continue acţiunile menite să găsească soluţii de durată la cauzele profunde ale migraţiei.
În cadrul actualei reuniuni, vor fi abordate şi relaţiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe evoluţiile din Balcanii de Vest. Cu privire la acest subiect, Preşedintele Klaus Iohannis va reafirma sprijinul pentru politica de extindere a Uniunii, care are un efect pozitiv din punct de vedere politic, social şi instituţional.
Contribuția României pentru Declarația de la Roma
Europa de astăzi se găsește într-un moment de răscruce, în condițiile în care ne confruntăm cu un cumul de crize interne și externe de o complexitate și intensitate fără precedent. Istoria construcției Uniunii Europene a arătat, în mod repetat, că forța noastră rezidă în unitate, solidaritate, coeziune și o viziune ambițioasă, inovativă, cu privire la viitor. Aceste principii și valori călăuzitoare au reprezentat întotdeauna fundamentul proiectului european. România consideră că acestea trebuie să rămână piatra de temelie a dezvoltării viitoare a Uniunii, în beneficiul nostru comun. Uniunea Europeană rămâne un proiect indispensabil pentru noi toți.
Prin urmare, obiectivul principal al Declarației de la Roma ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni. Chiar dacă provocările sunt fără precedent, atât pe plan intern, cât și extern, istoria construcției UE a dovedit că perioadele de criză pot fi depășite dacă există voință comună. Agenda de la Roma ar trebui să ia în considerare actuala stare de fapt din Uniune dar, mai important, ar trebui să demonstreze capacitatea de a restabili unitatea europeană, prin urmărirea unor priorităţi clare, ambițioase și pe larg asumate.
Proiectul european ar trebui să se bazeze, în primul rând, pe o viziune împărtășită asupra viitorului nostru comun. Cu toții avem nevoie să credem din nou într-un astfel de ideal comun, pentru că principalul nostru proiect politic nu s-a schimbat, ci rămâne acela de a asigura, în continuare, pacea, prosperitatea și securitatea pe continentul european. Cu toții trebuie să facem eforturi să ne înțelegem reciproc preocupările, să ne abținem de la măsuri cu potențial de divizare și, astfel, să prezervăm proiectul european. Încrederea între statele membre și, totodată, între acestea și instituțiile europene, este un element esențial în acest sens.
Trebuie să relansăm proiectul european în baza unor inițiative comune și incluzive, cu valoare adăugată pentru noi toți și pentru cetățenii din țările noastre. Uniunea Europeană are nevoie, de asemenea, să își revitalizeze potențialul de fi o sursă de inspirație pentru cetățeni și state, deopotrivă. Numai prin realizarea de progrese concrete și prin menținerea vie a forței sale de atracție îi putem convinge pe cetățenii noștri că Uniunea Europeană rămâne viabilă și credibilă. Cuvintele cheie ale acțiunii noastre viitoare trebuie să fie: securitatea (internă și externă), creșterea economică și ocuparea forței de muncă, respectarea valorilor și a libertăților fundamentale.
Ar trebui să lucrăm împreună pentru realizarea convergenței reale și pentru găsirea unei înțelegeri comune privind modalitățile și căile de atingere a acestui obiectiv la nivel european.
Viziunea noastră pentru viitorul proiectului european este clară: România pledează pentru o Uniune Europeană mai puternică, mai consolidată și mai coezivă. O Uniune mai coezivă pe plan intern și extern – ca actor global – este o precondiție esențială pentru succesul durabil al proiectului european.
Principiile de bază ale Declarației de la Roma
Unitate, coeziune şi durabilitate
Un mesaj comun trebuie să fie acela că o Uniune a celor 27 de state membre va rămâne cadrul viitorului nostru politic comun. Trebuie să fie clar exprimat faptul că nu există nicio alternativă la o soluție europeană care plasează stabilitatea economiilor și societăților noastre și prosperitatea cetățenilor noștri în centrul acțiunilor Uniunii. Trebuie să promovăm mai mult acele politici cu o valoare adăugată probată în timp, care pot crește coeziunea și, astfel, pot reduce de o manieră sporită decalajele existente în cadrul UE.
Menținerea unei UE27 unite prezintă o importanță deosebită pentru România și o cheie a succesului pentru noi toți.
Fără pași înapoi
Este esențial să prezervăm și să construim pe baza realizărilor fundamentale ale UE: cele patru libertăți fundamentale interconectate, Piața Internă, Schengen, euro, politica de coeziune și extinderea. Prezervarea unei abordări echilibrate și incluzive în promovarea acestor politici, spre beneficiul comun al tuturor membrilor UE, este esențială pentru o Uniune de succes și prosperă.
Există domenii, cum ar fi securitatea și apărarea, în care este încă loc pentru dezvoltare, chiar în cadrul oferit de actualele Tratate. În astfel de domenii ar trebui să asigurăm implementarea deplină a prevederilor Tratatelor, fapt care ar putea presupune îmbunătățirea modului de lucru al UE, în condițiile respectării spiritului de unitate și coerență înscris în Tratate.
Evitarea fragmentării
Trebuie să evităm riscul de fragmentare – în discursul, abordările și viziunile noastre. Un viitor integrat oferă perspective în mod clar mai bune decât fragmentarea proiectului european. Trebuie să lucrăm împreună pentru viitorul Europei, în formate care sunt incluzive și care nu se limitează la doar câteva state membre. 3
Ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce ne poate uni și să evităm liniile de diviziune în interiorul UE. În caz contrar, riscăm să întreținem un sentiment de divizare și neîncredere între statele membre, cu rezultatul erodării și mai accentuate a încrederii cetățenilor și al alimentării abordărilor populiste, naționaliste, contrare intereselor comune ale UE.
Prin urmare, trebuie să axăm mai mult acțiunea noastră pe ceea ce cetățenii așteaptă cu adevărat de la Uniune și să evităm să acționăm pe baza unor scenarii orientate spre ,,o Europă cu mai multe viteze” sau ,,o Uniune a unor cercuri concentrice (închise)”, care au potențialul de a antrena dezintegrarea proiectului european.
În timp ce, conform unor opinii, „Europa cu două viteze” este văzută ca instrument de aprofundare a cooperării între statele membre, noi considerăm că acest scenariu nu ar trebui să reprezinte o opțiune, mai ales în aceste momente dificile, când Europa este deja confruntată cu diviziuni. Orice formă de cooperare consolidată între mai multe state membre trebuie să fie în conformitate cu Tratatele UE și să fie deschisă, în baza unor criterii obiective, către toate statele membre.
Este esențial ca propunerile privind viitorul Europei să nu conducă la construirea de noi ziduri în cadrul Uniunii.
O abordare integrată privind principiul solidarității, asigurarea convergenței
Principiul solidarității trebuie aplicat orizontal, la nivelul tuturor politicilor. Noi credem că este important să pledăm pentru soluții pro-europene și politici cu valoare adăugată pentru noi toți (dimensiunea de securitate, relațiile cu vecinii Uniunii Europene, extinderea etc.).
În opinia noastră, Cadrul Financiar Multianual trebuie să rămână un instrument stabil și predictibil pentru asigurarea stabilității pe termen lung și a obiectivelor UE. Succesul măsurilor care vizează soluționarea provocărilor actuale la nivelul UE (precum migrația, terorismul, problemele de securitate etc.) depinde în mare măsură de promovarea acelor politici și instrumente care să conducă la o convergență reală la nivelul Uniunii Europene.
În plus, pledăm puternic în favoarea menținerii alocărilor semnificative pentru politicile tradiționale ale UE (politica de coeziune și politica agricolă comună). Aceste politici au o valoare adăugată europeană clară și contribuie în mod semnificativ la asigurarea creșterii și reducerea disparităților la nivel UE.
