Camera Bilaterală de Comerţ şi Industrie Republica Moldova – România a organizat vineri, 13 octombrie a.c., un eveniment de promovare a oportunităţilor economice oferite de Republica Moldova, denumit „Excelenţă în Business”.
Forumul de afaceri desfăşurat la Athenee Palace Hilton Bucharest a avut ca scop promovarea oportunităţilor economice oferite de Republica Moldova şi menite să contribuie la crearea condiţiilor favorabile pentru susţinerea potenţialilor investitori care doresc să se dezvolte în stânga Prutului. Evenimentul a fost deschis de președintele Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Republica Moldova – România, Constantin Vieru, iar mai apoi au luat cuvântul ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, viceprim-ministru, ministru al Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, Octavian Calmîc, secretar de stat la Ministerul Economiei, Anca Magdalena Chiser, dar şi secretarul de Stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Şarameţ.
În context, Mihai Gribincea a vorbit disponibilitatea Ambasadei precum şi a echipei sale de a oferi tot sprijinul antreprenorilor care doresc extinderea activității lor în Republica Moldova. Acesta a făcut o scurtă trecere în revistă a relaţiilor bilaterale dintre cele două state, precum şi rolul pe care România l-a avut în devoltarea Republicii Moldova.
“Este evident că ceea ce a reuşit să obţină Republica Moldova în anii de independenţă, ar fi fost imposibil fără susţinerea ţărilor partenere, în primul rând al României, cu care împărtăşim aceeaşi identitate, limbă, cultură, dar şi trecut istoric. În pofida tuturor problemelor, care au existat între Chişinău şi Bucureşti de-a lungul anilor, cel mai apropiat şi de nădejde partener pentru Republica Moldova, a continuat să rămână România. În ultimii ani, relaţiile Republicii Moldova cu România au fost marcate de o excelentă colaborare bilaterală, în toate domeniile. Bucureştiul a fost şi rămâne, primul susţinător al apropierii Republicii Moldova de UE. Guvernul României a sprijinit constant şi dezinteresat ţara noastră, în negocierile privind liberalizarea regimului de vize, precum şi semnarea acordurilor, de asociere şi de liber schimb cu ţările UE. România a fost primul stat din UE care a ratificat aceste documente de o importanţă istorică pentru prezentul şi viitorul european al Republicii Moldova. Astăzi, România este primul partener comercial al Republicii Moldova, şi ne dorim ca Bucureştiul să rămână şi în continuare în această postură. În Republica Moldova, funcţionează peste 1600 de întreprinderi cu capital din România şi încurajăm firmele şi companiile româneşti să învestească în ţara noastră. Este timpul ca în ajunul Centenarului Marii Uniri, să implementăm mai multe proiecte concrete. Dialogul bilateral politic între Chişinău şi Bucuresti este excelent şi în continuă ascensiune. În pofida complexităţii situaţiei politice de la Chişinău, România sprijină activ actualul guvern. În luna septembrie a anului curent, Bucureştiul a transferat Republicii Moldova, ultima tranşă din împrumutul de 150 milioane euro. Tot în luna septembrie, a avut loc ceremonia de oferire a circa 100 de microbuze şcolare, unităţilor de învăţământ din Republica Moldova. De asemenea, grantul de 23 milioane de euro, destinat programelor educaţionale, în baza căruia, au fost renovate şi dotate, 832 grădiniţe din Republica Moldova. Multe mulţumiri şi pentru oferirea în fiecare an academic, a circa 5000 de burse tinerilor din Republica Moldova, pentru studii liceale, superioare, dar şi de doctorat”, a transmis ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea.
În alocuţiunea sa, viceprim-ministru, ministru al Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, Octavian Calmîc, a vorbit despre potenţialul pe care ţara sa îl are în vederea dezvoltării economice şi de a atragere a investiţiilor în diferite domenii. “În Republica Moldova, economia acesteia suferă mari transformări structurale, se observă o reorientare a fluxurilor comerciale spre spaţiul estic, spre cel vestic, ponderea exporturilor pe piaţa europeană, fiind deja de 65%, dar încă n-am ajuns la potenţialul de 80-85%. Mai avem categorii de produse care nu sunt exportate din Republica Moldova, dar care au avut în trecut, tradiţia aceasta, în special exportul pe piaţa română”.
Totodată, Octavian Calmîc a subliniat că pentru crearea unui mediu favorabil pentru business, Executivul intenţionează să creeze mai multe oportunități de investiții prin aplicarea mecanismelor de atragere a investițiilor în zonele economice libere, parcurile industriale și parcurile IT – instrumente eficiente pentru dezvoltarea regională a țării, sectorului industrial al economiei și de creare a noilor locuri de muncă. ”Invităm companiile străine să participe activ în procesul de privatizare planificat pentru 2017, unde vor fi expuse companii autohtone din diverse domenii, cele mai importante fiind din domeniul telecomunicației, energetic, aerian, bancar etc”, a afirmat vicepremierul. De asemenea, ministrul Economiei și Infrastructurii a mai amintit şi proiectele de interconexiune pe gaze naturale și energie electrică, care reprezintă o dovadă importantă a parteneriatului eficient dintre două țări, cât și proiectele de infrastructură.
La rândul său, secretarul de Stat la ministerul Economiei al României, Anca Magdalena Chiser, a accentuat faptul că dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova constituie o prioritate pentru autoritățile de la București, iar evenimentele din săptămâna curentă, ședința Comisiei mixte și Forumul ”Excelență în business”, constituie un argument în plus al impulsionării acestui parteneriat. Oficialul român a încurajat mediul de afaceri de peste Prut să vină mai sigur cu noi investiții în Republica Moldova, care prin reformele implementate dovedește odată în plus că devine un partener de încredere pentru partenerii de dezvoltare și o platformă atractivă pentru investiții. De asemenea, Anca Magdalena Chiser a amintit de semnarea pe 12 octombrie, a protocolul celei de-a 10-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică România-Republica Moldova.
“În acest protocol sunt reunite propuneri de substanţă ale celor două părţi, din diferite domenii de colaborare, atât în industrie, energie, cercetare ştiinţifică, cultură, întreprinderi mici şi mijlocii, căt şi în turism. Este sarcina noastră de a fructifica oportunităţile existente şi dezvoltarea unor proiecte de interes reciproc, pe termen mediu, cât şi lung”, a subliniat aceasta.
De asemenea, în alocuţiunea sa, secretarul de Stat, Veaceslav Şarameţ, a vorbit despre rolul pe care îl are ministerul unde activează, în ceea ce priveşte comunităţile de români din afara graniţelor ţării. “Reîntoarcerea românilor acasă, este un subiect pe care îl abordăm cu mare seriozitate. Avem programe în care ne implicăm, precum Diaspora Start up. Din Republica Moldova vine un număr foarte mare de proiecte, iar o mare parte din bugetul pe care îl dăm pe finanţări se duce pe Republica Moldova…în jur de 25% din bugetul total pe diaspora. Ne dorim ca, începând de anul viitor, să înființam piloane noi, cum ar fi pilonul pentru Centenar, dar mai ales să înfiinţăm un pilon separat pentru antreprenoriat, dacă se poate sub formă de antreprenoriat social.” 
Secretarul de Stat a amintit şi despre legislaţia care permite oricărei unităţi administrative teritoriale din România să se înfraţească cu un UAT din Republica Moldova, precum şi despre importanţa acestei proceduri, care nu conduce la dezvoltarea localităţilor de peste Prut, ci şi a celor din România, mai ales că Bruxelles oferă fonduri pentru aceste iniţiative.
“Acest demers al înfrăţirii permite ulterior acestor două localităţi cu raioane înfrăţite, ca acel UAT din România să dea bani localităţii din Republica Moldova. Să dea bani pe proiecte punctuale şi concrete. MRP şi-a propus să transmită un mesaj şi din partea Guvernului, despre importanţa acestor iniţiative. Atunci când există proiecte sprijinite sau finanţate de UAT-urile din România, în Republica Moldova, se dezvoltă adiacent şi domeniul antreprenorial din Republica Moldova. Un exemplu în acest sens, îl reprezintă infrăţirea Dâmboviţei cu Ialoveniul, iar ulterior din banii judeţului Dâmboviţa s-a construit o gradiniţă de la zero. Dacă vorbim de componenta europeană, există la nivel european un proiect, prin care aceste localităţi înfrăţite, pot atrage fonduri şi bani, de la Bruxelles, astfel, sunt aduşi bani nu doar în Republica Moldova, ci şi în România. Cred foarte mult în genul acesta de dezvoltare, sub formă de înfrăţiri între UAT-uri”, a transmis acesta în cadrul evenimentului.
