Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a efectuat luni, 4 iunie 2018, o vizită la Zagreb, care a inclus întrevederi cu Andreja Metelko-Zgombić, secretar de Stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Republicii Croația, Miro Kovač, președintele Comitetului de Politică Externă al Parlamentului Republicii Croația și cu Davor Ivo Stier, vicepreședinte al Comitetului de Afaceri Europene din Parlamentul Republicii Croația.În cadrul consultărilor, ministrul delegat pentru Afaceri Europene le-a prezentat partenerilor aspecte ale procesului de pregătire privind preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, fiind subliniată necesitatea aprofundării coordonării în domeniul afacerilor europene, inclusiv din perspectiva apartenenței celor două state la Trio-ul de Preşedinţii ale Consiliului Uniunii Europene România – Finlanda – Croaţia. Discuțiile au reliefat și importanța Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării în consolidarea cooperării, prin identificarea de proiecte concrete care să acţioneze în sprijinul comunităților locale din ambele țări.
”Ne aflăm într-un context favorabil pentru ambele state, având în vedere exercitarea, la interval de un an, a Președinției Consiliului Uniunii Europene şi a Preşedinţiei Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării. Realizarea unui dialog aprofundat cu partenerii croaţi în domeniul afacerilor europene poate contribui la reuşita mandatelor pe care ţările noastre le vor exercita, dar mai ales la întărirea vocilor României şi Croaţiei în calitate de promotori ai unei Europe coezive, care funcționează în interesul cetățenilor săi“, a declarat Victor Negrescu.
De asemenea, discuţiile au vizat și un schimb de opinii privind temele prioritare aflate pe agenda europeană, respectiv Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, viitorul Uniunii Europene, procesul Brexit, securitatea internă și funcționarea spațiului Schengen, dimensiunea socială a spaţiului comunitar şi procesul de extindere al Uniunii Europene. În cadrul întâlnirilor ministrului delegat pentru Afaceri Europene cu oficialii croaţi a fost reconfirmată poziționarea apropiată a celor două state în vederea identificării celor mai bune soluții de asigurare a funcționării Uniunii Europene prin intermediul noii arhitecturi bugetare comunitare, în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor sale actuale.
”Pledăm pentru menţinerea unor alocări adecvate pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, care şi-au demonstrat capacitatea de a produce rezultate tangibile și beneficii pentru locuitorii Uniunii Europene şi vom continua să susţinem propunerile care să conducă la avansarea proiectului european în baza unei abordări incluzive și transparente în raport cu toate statele membre. În acest sens, privim propunerile lansate de Comisia Europeană în legătură cu viitorul Cadru Financiar Multianual atât din perspectiva nevoii de susținere a investiţiilor şi de stimulare a convergenței la nivelul întregii Uniuni, cât și prin prisma rolului de viitoare Președinție a Consiliului Uniunii Europene, care va trebui să gestioneze acest dosar”, a subliniat Negrescu.
În marja vizitei, oficialul român a avut şi un dialog pe teme europene cu studenţii şi cadrele didactice de la Facultățile de Științe Politice și de Drept ale Universității din Zagreb, unitate de învăţământ înfiinţată încă din anul 1669.
România va asuma, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare șase luni. În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.
Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe. Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.
Statele membre care dețin Președinția Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite ”Trio-uri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru cele șase luni de mandat.
Trio-ul de Președinții România – Finlanda – Croația prezintă, faţă de alte Trio-uri, specificul de a se întinde pe perioada a două cicluri legislative, urmând a colabora pentru stabilirea obiectivelor pe termen lung și pregătirea unei agende comune pentru intervalul 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020.
