Joi, 18 octombrie 2018, în cadrul reuniunii comune a subcomisiilor pentru copii, respectiv pentru educație, tineret și sport ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care a avut loc la Tbilisi, în calitate de raportor, senatorul Viorel Badea a prezentat proiectul de raport pe tema impactului migrației muncii asupra copiilor rămași acasă.Alături de membrii celor două subcomisii ale APCE la dezbaterea pe această temă, desfășurată la sediul Parlamentului Georgiei, au participat Gabriela Alexandrescu, director executiv Salvați Copiii România, precum și reprezentanți din partea UNICEF Georgia și ai societății civile locale.
În prezentarea sa, senatorul Badea a menționat că inițiativa este o continuare a activității depuse în elaborarea raportului cu tema: Dreptul la muncă al lucrătorilor casnici, în special al femeilor, în Europa, care s-a finalizat cu adoptarea Rezoluției 2167 (2017) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. A evidențiat faptul că perioada postcomunistă în statele din Europa Centrală și de Est a fost caracterizată printr-o deteriorare accelerată a condițiilor economice și sociale, situație care a avut ca efect o intensificare fără precedent a fenomenului migrației economice. Dând exemplul României, a menționat că peste 3 milioane de persoane au părăsit țara pentru a munci în străinătate, în special în Europa de Vest, ceea ce a făcut ca un număr semnificativ de copii să rămână în grija rudelor sau, în cel mai bun fericit caz, în grija unuia dintre părinți. În acest context raportorul român a adăugat că „este mai important ce lași acasă decât ce trimiți acasă”.
Senatorul Badea a subliniat totodată că, potrivit rețelei europene Children Left Behind, asociație a unor organizații neguvernamentale care activează în acest domeniu, există, la nivel european, aproximativ 500.000 de copii care au trecut prin experiențe traumatizante în urma despărțirii de părinți.
Potrivit raportorului român, lipsa afecțiunii părintești se răsfrânge în mod ireversibil asupra dezvoltării copiilor, psihologii confirmând, în cazul acestora, manifestarea unui spectru larg de tulburări de comportament (anxietate și frustrare, instabilitate afectivă însoțită de depresie, izolare și evitarea contactului cu cei din jur, lipsa stimei de sine, agresivitate și iritabilitate, iar în cele mai grave cazuri chiar suicid). Performanțele școlare modeste sau chiar risc de abandon școlar, un grad mai ridicat de vulnerabilitate în ceea ce privește consumul de droguri sau o tendință mai accentuată de a se alătura unor cercuri de prieteni cu preocupări care adesea transcend limitele legii se numără de asemenea printre tulburările psihocomportamentale identificate de raportorul român.
Senatorul Badea a arătat că problema copiilor rămași acasă reprezintă o problemă stringentă a societății contemporane, care necesită o acțiune imediată din partea decidenților politici din statele membre ale Consiliului Europei, prin adoptarea unor măsuri legislative tangibile și țintite, în conformitate cu drepturile înscrise în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.
În încheiere, a menționat că orice demers de legiferare în acest domeniu trebuie fundamentat în primul rând plecând de la expertiza valoroasă a organizațiilor neguvernamentale care s-au dedicat acestei cauze, precum și de la sprijinul specialiștilor din diverse domenii care au identificat de-a lungul timpului multe dintre problemele cu care se confruntă copiii rămași acasă și care pot veni cu soluții concrete în acest sens.
