Marți 5 decembrie 2017, la ora 19.30, la sediul ICR Lisabona din Rua do Barão nr. 10, Alfama, va fi lansat cel mai recent roman al scriitoarei Alina-Maria Duță, intitulat Înstrăinare.
Cea de-a doua ediție a volumului a fost publicată de editura Tritonic, iar editorul Bogdan Hrib va fi prezent la Lisabona alături de autoare, pentru a realiza în cadrul lansării o prezentare a romanului.
Deși are o educație științifică (absolventă a Facultății de Chimie Industrială și masterat la Universitatea Politehnică, în cadrul aceleiaşi facultăţi), Alina-Maria Duţă este atrasă de timpuriu de scris și de misterele literaturii, pe care o descoperă sub semnul unor nume ca Remarque, Camus, Marquez, Simone de Beauvoir, Cesare Pavese, Garcia Lorca sau Nichita Stănescu. Autoarea scrie, cu egală pasiune, poezie, povestiri, jurnal de călătorie, cugetări sau roman. După Fatum, prima sa încercare romanescă, a urmat Înstrăinare, volum a cărui nouă ediție a fost recent lansată la Târgul de Carte Gaudeamus 2017.
Bogdan Hrib este editor la editura Tritonic încă de la înființarea sa, este jurnalist și scriitor, profesor asociat la Universitatea din București, la din București (SNSPA) și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Editura Tritonic a fost înființată în 1993 iar în 2017, s-au publicat 120 de titluri în colecțiile academice (Comunicare-Media, Sociologie, Studii de Securitate, Instituții și Politici publice, Uniunea Europeană, Smart Books) și de ficțiune (Mystery & Thriller, SF & Fantasy).
Despre roman: „Un pas pe o stradă în noapte, un vis ciudat, îmbrățisarea unui străin, un oraș necunoscut în care caută ceva fără să știe ce anume, dar atât de apropiat încât se simte ACASĂ, toate acestea sunt premisele unei povești cu o aură aparte, a unei drame personale, care pune față în față vâltoarea istoriei cu zbuciumul propriului suflet. Noptile Norei sunt bântuite de un vis straniu, iar zilele de rămășitele unei vechi iubiri. Pas cu pas, și-a transformat prezentul într-o închisoare din care nu poate evada, care i-a curmat speranța și nu își mai regăsește puterea de a scrie. Deși în aparență este o femeie de succes cu o carieră în plină ascensiune, un soț bogat, râvnit de multe femei și o casă care ar trebui să fie căminul ideal, Nora se simte din ce în ce mai departe de sine. Nu mai scrie, nu mai iubește, ființei exuberante de odinioară i-a luat locul o femeie împietrită în indiferență, care nu trăiește, doar există, păstrând aparențele. Dar visul revine, căci i se transmite un mesaj: trebuie să afle neapărat adevărul despre cea care i-a lăsat o importantă moștenire spirituală și materială, pentru a se putea apropia de masa de scris, pentru a-și regăsi propria cale și a se elibera de umbrele trecutului“.