Candidatul pro-european Maia Sandu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, președintele în funcție, Igor Dodon, clasându-se pe locul al doilea la o diferență de sub 5 procente, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală a Rep. Moldova.
Maia Sandu a obținut 36.16%, din voturi față de președintele Igor Dodon cu 32.61% din voturi, după numărarea tuturor voturilor din procesele verbale. Pe locul trei s-a situat primarul de Bălți, Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, cu 16.90%, urmat de Violeta Ivanov, din partea partidului Șor cu 6,49% .
În Chișinău, Maia Sandu a fost votată de peste 45% din alegători, în timp de Igor Dodon a obținut cu peste 10 procente mai puțin (34,17%). Din diaspora, pentru Maia Sandu au votat peste 70 % dintre cei prezenți la vot, iar pe locul al doilea, surprinzător, s-a clasat Renato Ursatîi, cu puțin peste 17%, în timp ce președintele în funcție a fost votat de 3,6% dintre alegători. În diaspora, a fost cea mai mare prezență la vot pentru un scrutin electoral, cu peste 140.000 de voturi exprimate.
Rezultatul este o surpriză pentru că toate sondajele de opinie dar și cele două exit-poll-uri realizate în ziua votului, în timpul și după ieșirea de la urne, îl indicau pe Igor Dodon cu un avans de minim 10%.
Conform datelor preliminare, la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova au participat 1.348.707 de alegători. În țară, cea mai ridicată prezență s-a înregistrat în raionul Ocnița (47, 41%), iar cea mai scăzută în raionul Basarabeasca (35, 64%). În Chișinău au votat 289.789 de persoane.
Cei mai mulți votanți au fost femeile, iar categoria de vârstă cea mai activă 56-79 de ani (32,69% dintre alegători), tinerii cu vârsta între 18 și 25 de ani prezentându-se la urne într-o proporție de puțin peste 10%.
La secțiile de votare deschise pentru cetățenii cu drept de vot ai Republicii Moldova cu domiciliul în localitățile din stânga Nistrului au votat 14.709 de alegători (puțin peste 1% din voturi).
La secțiile de votare din afara granițelor s-au prezentat la urne 149.840 de alegători. Ce mai activă participare s-a înregistrat în :
Italia – 46.442
Marea Britanie -16.847
Franța – 15.616
Germania – 12.924
România – 12.912
Irlanda – 7.046
SUA – 5.755
Federația Rusă – 5.603
Spania – 4.300
În topul secțiilor unde s-au prezentat la vot cei mai mulți alegători se regăsesc 2 secții de votare din Londra, cu 4.262 și, respectiv, 3.471 de alegători, secția de votare din Montreuil (Franța – 3.471 de alegători) și secția din Frankfurt pe Main (Germania) cu 3.315 de alegători.
Turul doi al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 15 noiembrie.
În 2016, Dodon a câștigat în fața Maiei Sandu în al doilea tur de scrutin cu o diferență mai mică de 5% și multe acuzații de fraudă electorală.
Rămâne de văzut dacă electoratul se va mobiliza, la fel de eficient, și în turul al doilea pentru susținerea candidaturii Maiei Sandu, având în vedere că, însumate, voturile exprimate pentru Igor Dodon (32,61%) și Renato Ursatîi (16,90%) depășesc scorul obținut în primul tur de Maia Sandu.
De menționat că la alegerile din urmă cu patru ani, Renato Ursatîi l-a susținut pe Igor Dodon în al doilea tur de scrutin, contribuind decisiv la victoria acestuia. Deși în ultima perioadă, Ursatîi s-a poziționat ca un adversar al președintelui în funcție, aducându-i mai multe acuzații, ar putea fi vorba doar despre o aparență, știute fiind simpatiile celor doi pentru spațiul estic.
În plus, scorurile slabe obținute de candidații declarați unioniști nu-i aduc Maiei Sandu suficiente voturi încât să balanseze voturile pentru Partidul Nostru. Renato Usatîi vrea să ajungă în Parlament, dar pentru acest lucru este nevoie de alegeri parlamentare anticipate, greu de obținut cu Igor Dodon președinte.
În aceste condiții este de urmărit care este rolul pe care și-l va asuma Partidul Șor (formațiune care reprezintă interesele populației rusofone, având ca ideologie naționalismul pro-rus), cu cele peste 6 procente obținute și care are un număr de 9 mandate în actualul Parlament de la Chișinău, unde a intrat în 2019, deși a fost înființat în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Cu alte cuvinte, Maia Sandu se află în fața unor alegeri grele, iar următoarele două săptămâni o vor pune nu doar în fața unei campanii dure, ci și în fața unor decizii extrem de grele. Sprijinul său poate veni însă de la cetățenii moldoveni din afara granițelor, care să se mobilizeze la vot într-un număr mult mai mare.
