Cu ocazia ”Zilei mărcii poștale românești”, Romfilatelia introduce în circulație la data
de 15 iulie 2019 emisiunea de mărci poștale având ca tematică ”Peceți ale domnitorilor români”.
Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt reproduse imagini ale peceților în ceară care
au aparținut domnitorilor Alexandru cel Bun (1400-1432), Ștefan cel Mare (1457-1504), Vasile Lupu (1634-1653) și Petru Rareș (1527-1538; 1541-1546).
Timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei reproduce pecetea domnitorului Alexandru cel Bun. Acesta a devenit domn al Moldovei cu o puternică susținere din partea lui Mircea cel Bătrân. S-a remarcat printr-o domnie pașnică într-un timp în care Moldova cunoaște cea mai mare întindere, cu granițe statornice, la care se adaugă o resimțită prosperitate economică.
Se remarcă drept un bun organizator al statului și instituțiilor sale mai ales în domeniile administrației, justiției și armatei. A dus o politică religioasă tolerantă, înscriindu-se ca și ctitor al mănăstirilor Bistrița și Moldovița. Dimitrie Cantemir îl caracterizează astfel: „Alexandru I, ce-i zice cel Bun… este acela care, cel dintâi a făcut cunoscut străinilor numele, până atunci puțin știut, al moldovenilor…”.
Pecetea domnitorului Ștefan cel Mare este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei. Domnitor de excepție s-a remarcat ca om politic și strălucit diplomat, ilustru comandant de oaste, strateg, unificator, sprijinitor al culturii, însemnat ctitor de așezăminte, reîntemeietorul Moldovei, simbol al luptei pentru independență a românilor și apărător al creștinătății.
Devenit domn al Moldovei, în anul 1457 se remarcă drept unul dintre renumiți conducători de oști obținând victorii de răsunet în lupte cu trupe otomane, recunoscut ca Athleta Christi de Papa de la Roma. Ctitor de prim rang, reprezentant de excepție al spiritualității românești, a primit din partea Bisericii Ortodoxe Române recunoașterea ca Ștefan cel Mare și Sfânt.
Pecetea domnitorului Petru Rareș este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei.
Fiu natural al lui Ștefan cel Mare este frumos prezentat în Letopisețul Țării Moldovei scris de Grigore Ureche: „Cu adevărat era fecior al lui Ștefan Vodă cel Bun, că întru tot semăna cu tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândea, lucruri bune făcea, țara și moșia sa ca un păstor bun o socotea, judecată pe dreptate făcea. Altmiterea de stat era om cuvios și la toate lucrurile îndrăzneț și la cuvânt gata, de-l cunoșteau toți că este harnic să domnească țara”.
Petru Rareș a dat culturii românești pictura exterioară a bisericilor Moldovei, sub forma frescelor a căror strălucire se înscrie alături de cele mai izbutite opere de artă religioasă ale Europei.
Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei reproduce pecetea lui Vasile Lupu. Este cunoscut ca un ctitor de excepție pentru biserica Trei Ierarhi din Iași, devenită nu numai așezământ religios dar și un cunoscut centru de cultură. Trăinicia construcției conferită de piatra și marmura minuțios prelucrată, dovedesc fără tăgadă ambiția domnitorului de a rămâne în memoria urmașilor.
Școala de la Trei Ierarhi ca și școala de la Sf. Sava din București era Academie Domnească, principalul centru de învățământ al Moldovei. Contemporan cu domnitorul Matei Basarab al Munteniei, după mai multe înfruntări armate, ajunge să încheie după anul 1639 o pace materializată simbolic prin ridicarea a două așezăminte religioase: mănăstirea Soveja (ctitor Matei Basarab) și mănăstirea Stelea din Târgoviște (ctitor Vasile Lupu).
Imaginile Peceților sunt reproduse după exponate autentice aparținând patrimoniului muzeistic al Bibliotecii Academiei Române.